Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

15.09.2023 Views

IoneliaToarc Înainte de cucerirea roman, întreaga regiune este cunocut sub numele de Tribalia. În timpul romanilor i se d denumirea de Moesia (fiind împrit în anul 86 în Moesia Inferior i Moesia Superior). Din anul 285 i pân în sec.VII, teritoriul aparine provinciei romane Moesia Superior, partea de vest pân la Maidanpek, i Daciei Ripensis, partea de la est de Maidanpek 81 . La începutul secolului XVI apare în documente denumirea de Kraina (Craina) dat mai ales prii estice a regiunii studiate. În acea perioad, românii din actualul rsrit al Serbiei se rsculau des fa de Paalâcul Vidinului din care fceau parte, otomanii acceptând o reorganizare a zonei. Aceasta funcioneaz între 1565 i 1833 ca Provincia Autonom Margina, având capitala la Negotin, fiind condus de cneji români 82 . Dup aceea, din 1833, regiunea Margina – este inclus în Serbia, pstrându-i vechea denumire, îns cu traducerea ei în sârb Krajina / Craina. Toponim slav, provenind din cuvântul “kraj”, ce înseamn “sfârit”, cuvântul “krajina”, se refer în primul rând la hotar, grani, marginea unei ri cu delimitri militare de aprare, termenul sârbesc fiind sinonim cu termenul german Mark sau francez Marche 83 . Denumirea o întâlnim i în cadrul unor regiuni geografice, din Polonia, Croaia 84 , Bosnia-Heregovina (Bosanka Krajina) 85 ; Muntenegru (Krajinala nord de Bar i Ulcinj); Slovenia – (Bela krajina, grania Sloveniei cu Croaia), dar i în cadrul unor regiuni politice, în: Rusia, Slovacia, Cehia, Ucraina sau formaiuni politice din timpul rzboiului din Croaia i Bosnia Heregovina, în anii 1990: Republica Sârb Krajina, SAO Krajina, SAO Kninska Krajina, SAO Bosanska Krajina 86 etc... În Serbia, denumirea se referea iniial la dou regiuni: 1. Timoka Krajina/Craina Timocului, era regiunea situat în estul Serbiei la grania cu Bulgaria, de-a lungul râului Timoc, aceasta însemnând “frontiera Timocului”. A fost denumit aa, datorit locaiei în apropierea 81 Ibidem, p. 80. 82 C.S.Timoc, (2008), Românii timoceni, din robie turceasc în robie „strâmbeasc”, Dacia Aurelian - Revista românilor din Timoc. 83 Group of authors (1972), "Krajina". In colonel-general Nikola Gaževi (in Serbian). Vojna enciklopedija, vol. 4. Belgrade. p. 681 84 Excerpt from the book, I. Marinovi, B. Šuti, M. Viski, (2005): Baina: Prošlost Baine, Udruga Pagania, Ploe. 85 Pandi Lajos, (1756-1997)– Kostes Europa . 86 http://en.wikipedia.org/wiki/Krajina 35

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei râului Timoc, chiar în apropierea graniei statului (denumirea de “Krajina” însemnând – sfâritul, marginea statului) i, 2. Negotinska Krajina/Craina Negotinului, denumire care nu apare decât în sursele istorice din secolul al XVIII-lea, în timpul administraiei austriace. Aceasta este amintit ca districtul Krajina, limitrof districtelor Klju i Krivina 87 . Milo Obrenovici, revendicând teritoriul cuprins între munii Miroci i râul Timoc (1833), îl numete de asemenea Craina, denumirea sârbeasc a regiunii fiind preluat i de locuitorii din zon, indiferent de originea etnic. Haiduc-Vâlcu (secolul al XIX-lea), luptând împotriva turcilor, spunea adeseori: “Capu-oi da, Craina n-oi da”. Cu timpul, populaia de aici ajunge s se identifice cu denumirea slav a regiunii, întrebai fiind în prezent ce sunt, rspunsul nu se las mult ateptat: “sîntem crineani”. În prezent, denumirea de Craina Serbiei, nu se mai refer strict la regiunea iniial, situat de-a lungul Timocului, ea s-a extins, confundânduse uneori, dar în acelai timp devenind sinonim cu cea a regiunii Timocului. Tendina actual general este aceea de a denumi întreg teritoriu din rsritul Serbiei i nord-vestul Bulgariei ce se întinde de la valea Moravei(vest) la valea Timocului(est), de la Dunre(nord) pân la Munii Râtani(sud) cu termenii generici Valea Timocului sau Craina Serbiei mai rar. Opiniile cercettorilor sau cltorilor români, care au interacionat cu acest spaiu, sunt împrite, fiecare delimitând i dând denumirea teritoriului cel mai probabil, în funcie de informaiile avute, existând adesea i confuzii. În urma cercetrilor efectuate pe teren, am aflat c exist i alte opinii, i anume cele ale românilor din teritoriu. Cele dou numiri mai sus amintite nu se susin în faa localnicilor, din simpul motiv c acetia nu se regsesc în denumirile generice date de ctre alii. Cu varianta regiunea Timocului sau românii timoceni, sunt de acord doar locuitorii din satele de pe valea Timocului: “la Negotin e Craina. i mi mult cuprind ranii, vleanii din câmp, câmpenii. Da’ ai din mi sus, de pe munte, le zâc ungureni. Aicea la noi nu e în minte c sîntem ungureni, tiina zâce c sîntem ungureni, da la lume nu e. Noi sîntem rumâni, numa rumâni, nu sîntem ungureni. Administraia e împrât, la tot îi zâce Timocka Craina, i aici la noi, ama Craina e numai la Negotin. Cladova nu 87 Etnografiski Muzei, (1970), Negotinska Krajina, Beograd, p. 26. 36

IoneliaToarc<br />

Înainte de cucerirea roman, întreaga regiune este cunocut sub numele<br />

de Tribalia. În timpul romanilor i se d denumirea de Moesia (fiind<br />

împrit în anul 86 în Moesia Inferior i Moesia Superior). Din anul 285 i<br />

pân în sec.VII, teritoriul aparine provinciei romane Moesia Superior,<br />

partea de vest pân la Maidanpek, i Daciei Ripensis, partea de la est de<br />

Maidanpek 81 .<br />

La începutul secolului XVI apare în documente denumirea de Kraina<br />

(Craina) dat mai ales prii estice a regiunii <strong>studia</strong>te. În acea perioad,<br />

românii <strong>din</strong> actualul rsrit al <strong>Serbiei</strong> se rsculau des fa de Paalâcul<br />

Vi<strong>din</strong>ului <strong>din</strong> care fceau parte, otomanii acceptând o reorganizare a zonei.<br />

Aceasta funcioneaz între 1565 i 1833 ca Provincia Autonom Margina,<br />

având capitala la Negotin, fiind condus de cneji români 82 . Dup aceea, <strong>din</strong><br />

1833, regiunea Margina – este inclus în Serbia, pstrându-i vechea<br />

denumire, îns cu traducerea ei în sârb Krajina / Craina.<br />

Toponim slav, provenind <strong>din</strong> cuvântul “kraj”, ce înseamn “sfârit”,<br />

cuvântul “krajina”, se refer în primul rând la hotar, grani, marginea unei<br />

ri cu delimitri militare de aprare, termenul sârbesc fiind sinonim cu<br />

termenul german Mark sau francez Marche 83 .<br />

Denumirea o întâlnim i în cadrul unor regiuni geografice, <strong>din</strong> Polonia,<br />

Croaia 84 , Bosnia-Heregovina (Bosanka Krajina) 85 ; Muntenegru (Krajinala<br />

nord de Bar i Ulcinj); Slovenia – (Bela krajina, grania Sloveniei cu<br />

Croaia), dar i în cadrul unor regiuni politice, în: Rusia, Slovacia, Cehia,<br />

Ucraina sau formaiuni politice <strong>din</strong> timpul rzboiului <strong>din</strong> Croaia i Bosnia<br />

Heregovina, în anii 1990: Republica Sârb Krajina, SAO Krajina, SAO<br />

Kninska Krajina, SAO Bosanska Krajina 86 etc...<br />

În Serbia, denumirea se referea iniial la dou regiuni:<br />

1. Timoka Krajina/Craina Timocului, era regiunea situat în <strong>estul</strong><br />

<strong>Serbiei</strong> la grania cu Bulgaria, de-a lungul râului Timoc, aceasta însemnând<br />

“frontiera Timocului”. A fost denumit aa, datorit locaiei în apropierea<br />

<br />

81 Ibidem, p. 80.<br />

82 C.S.Timoc, (2008), Românii timoceni, <strong>din</strong> robie turceasc în robie „strâmbeasc”, Dacia<br />

Aurelian - Revista românilor <strong>din</strong> Timoc.<br />

83 Group of authors (1972), "Krajina". In colonel-general Nikola Gaževi (in Serbian).<br />

Vojna enciklopedija, vol. 4. Belgrade. p. 681<br />

84 Excerpt from the book, I. Marinovi, B. Šuti, M. Viski, (2005): Baina: Prošlost<br />

Baine, Udruga Pagania, Ploe.<br />

85 Pandi Lajos, (1756-1997)– Kostes Europa .<br />

86 http://en.wikipedia.org/wiki/Krajina<br />

<br />

35

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!