Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica
IoneliaToarc Înainte de cucerirea roman, întreaga regiune este cunocut sub numele de Tribalia. În timpul romanilor i se d denumirea de Moesia (fiind împrit în anul 86 în Moesia Inferior i Moesia Superior). Din anul 285 i pân în sec.VII, teritoriul aparine provinciei romane Moesia Superior, partea de vest pân la Maidanpek, i Daciei Ripensis, partea de la est de Maidanpek 81 . La începutul secolului XVI apare în documente denumirea de Kraina (Craina) dat mai ales prii estice a regiunii studiate. În acea perioad, românii din actualul rsrit al Serbiei se rsculau des fa de Paalâcul Vidinului din care fceau parte, otomanii acceptând o reorganizare a zonei. Aceasta funcioneaz între 1565 i 1833 ca Provincia Autonom Margina, având capitala la Negotin, fiind condus de cneji români 82 . Dup aceea, din 1833, regiunea Margina – este inclus în Serbia, pstrându-i vechea denumire, îns cu traducerea ei în sârb Krajina / Craina. Toponim slav, provenind din cuvântul “kraj”, ce înseamn “sfârit”, cuvântul “krajina”, se refer în primul rând la hotar, grani, marginea unei ri cu delimitri militare de aprare, termenul sârbesc fiind sinonim cu termenul german Mark sau francez Marche 83 . Denumirea o întâlnim i în cadrul unor regiuni geografice, din Polonia, Croaia 84 , Bosnia-Heregovina (Bosanka Krajina) 85 ; Muntenegru (Krajinala nord de Bar i Ulcinj); Slovenia – (Bela krajina, grania Sloveniei cu Croaia), dar i în cadrul unor regiuni politice, în: Rusia, Slovacia, Cehia, Ucraina sau formaiuni politice din timpul rzboiului din Croaia i Bosnia Heregovina, în anii 1990: Republica Sârb Krajina, SAO Krajina, SAO Kninska Krajina, SAO Bosanska Krajina 86 etc... În Serbia, denumirea se referea iniial la dou regiuni: 1. Timoka Krajina/Craina Timocului, era regiunea situat în estul Serbiei la grania cu Bulgaria, de-a lungul râului Timoc, aceasta însemnând “frontiera Timocului”. A fost denumit aa, datorit locaiei în apropierea 81 Ibidem, p. 80. 82 C.S.Timoc, (2008), Românii timoceni, din robie turceasc în robie „strâmbeasc”, Dacia Aurelian - Revista românilor din Timoc. 83 Group of authors (1972), "Krajina". In colonel-general Nikola Gaževi (in Serbian). Vojna enciklopedija, vol. 4. Belgrade. p. 681 84 Excerpt from the book, I. Marinovi, B. Šuti, M. Viski, (2005): Baina: Prošlost Baine, Udruga Pagania, Ploe. 85 Pandi Lajos, (1756-1997)– Kostes Europa . 86 http://en.wikipedia.org/wiki/Krajina 35
ComunitatearomâneascdinestulSerbiei râului Timoc, chiar în apropierea graniei statului (denumirea de “Krajina” însemnând – sfâritul, marginea statului) i, 2. Negotinska Krajina/Craina Negotinului, denumire care nu apare decât în sursele istorice din secolul al XVIII-lea, în timpul administraiei austriace. Aceasta este amintit ca districtul Krajina, limitrof districtelor Klju i Krivina 87 . Milo Obrenovici, revendicând teritoriul cuprins între munii Miroci i râul Timoc (1833), îl numete de asemenea Craina, denumirea sârbeasc a regiunii fiind preluat i de locuitorii din zon, indiferent de originea etnic. Haiduc-Vâlcu (secolul al XIX-lea), luptând împotriva turcilor, spunea adeseori: “Capu-oi da, Craina n-oi da”. Cu timpul, populaia de aici ajunge s se identifice cu denumirea slav a regiunii, întrebai fiind în prezent ce sunt, rspunsul nu se las mult ateptat: “sîntem crineani”. În prezent, denumirea de Craina Serbiei, nu se mai refer strict la regiunea iniial, situat de-a lungul Timocului, ea s-a extins, confundânduse uneori, dar în acelai timp devenind sinonim cu cea a regiunii Timocului. Tendina actual general este aceea de a denumi întreg teritoriu din rsritul Serbiei i nord-vestul Bulgariei ce se întinde de la valea Moravei(vest) la valea Timocului(est), de la Dunre(nord) pân la Munii Râtani(sud) cu termenii generici Valea Timocului sau Craina Serbiei mai rar. Opiniile cercettorilor sau cltorilor români, care au interacionat cu acest spaiu, sunt împrite, fiecare delimitând i dând denumirea teritoriului cel mai probabil, în funcie de informaiile avute, existând adesea i confuzii. În urma cercetrilor efectuate pe teren, am aflat c exist i alte opinii, i anume cele ale românilor din teritoriu. Cele dou numiri mai sus amintite nu se susin în faa localnicilor, din simpul motiv c acetia nu se regsesc în denumirile generice date de ctre alii. Cu varianta regiunea Timocului sau românii timoceni, sunt de acord doar locuitorii din satele de pe valea Timocului: “la Negotin e Craina. i mi mult cuprind ranii, vleanii din câmp, câmpenii. Da’ ai din mi sus, de pe munte, le zâc ungureni. Aicea la noi nu e în minte c sîntem ungureni, tiina zâce c sîntem ungureni, da la lume nu e. Noi sîntem rumâni, numa rumâni, nu sîntem ungureni. Administraia e împrât, la tot îi zâce Timocka Craina, i aici la noi, ama Craina e numai la Negotin. Cladova nu 87 Etnografiski Muzei, (1970), Negotinska Krajina, Beograd, p. 26. 36
- Page 2 and 3: IoneliaToarc Comunitatearomâneas
- Page 4 and 5: IoneliaToarc CUPRINS ARGUMENT .....
- Page 6 and 7: IoneliaToarc ARGUMENT Motto: “S n
- Page 8 and 9: I. ISTORICUL CERCETRILOR Obiectul l
- Page 10 and 11: IoneliaToarc Petru Neiescu, Eugen B
- Page 12 and 13: II. CADRUL NATURAL Cadrul natural a
- Page 14 and 15: IoneliaToarc Poziia geografic i lim
- Page 16 and 17: IoneliaToarc Munii Beljanica (Belja
- Page 18 and 19: IoneliaToarc la confluena cu Dunrea
- Page 20 and 21: IoneliaToarc Premisele geografice d
- Page 22 and 23: IoneliaToarc anii 2003 - 2006, Serb
- Page 24 and 25: IoneliaToarc Moesiei, cronicarul gr
- Page 26 and 27: IoneliaToarc important pentru terit
- Page 28 and 29: IoneliaToarc Iancu de Hunedoara va
- Page 30 and 31: IoneliaToarc despre Mnstiria este l
- Page 32 and 33: IoneliaToarc nahia ârna Reca, mnst
- Page 34 and 35: IoneliaToarc (ambasadorului rus), s
- Page 38 and 39: IoneliaToarc e. Aici e valea Timocu
- Page 41 and 42: IV. ELEMENTE GEODEMOGRAFICE VECHIME
- Page 43 and 44: IoneliaToarc Hrile secolelor XVII-X
- Page 45 and 46: IoneliaToarc DENSITATEA medie a pop
- Page 47 and 48: IoneliaToarc La reuniunea Kominterm
- Page 49 and 50: IoneliaToarc Graficnr.1Evoluia nume
- Page 51 and 52: IoneliaToarc bine de 150 de ani, se
- Page 53 and 54: IoneliaToarc medie de 48 de ani. Pe
- Page 55 and 56: IoneliaToarc NUMRUL I EVOLUIA POPUL
- Page 57 and 58: IoneliaToarc În 1991 în Serbia tr
- Page 59 and 60: IoneliaToarc Prof. Gustav Weigand d
- Page 61 and 62: IoneliaToarc hotare. Astfel, C. Con
- Page 63 and 64: IoneliaToarc pn astzi. Niehbur îi
- Page 65 and 66: IoneliaToarc cum era i firesc, a fo
- Page 67 and 68: IoneliaToarc Dup cum s-a vzut din t
- Page 69 and 70: IoneliaToarc ipoteza autohtoniei mu
- Page 71 and 72: IoneliaToarc mijlocul secolului al
- Page 73 and 74: IoneliaToarc V. AEZRILE UMANE Împr
- Page 75 and 76: IoneliaToarc ATESTAREA DOCUMENTAR
- Page 77 and 78: IoneliaToarc (Duboane), Tchokonjatz
- Page 79 and 80: IoneliaToarc AEZRILE RURALE Tipolo
- Page 81 and 82: IoneliaToarc cu important componen
- Page 83 and 84: IoneliaToarc Satul Brte (Braevac),
- Page 85 and 86: IoneliaToarc uneori specifice doar
IoneliaToarc<br />
Înainte de cucerirea roman, întreaga regiune este cunocut sub numele<br />
de Tribalia. În timpul romanilor i se d denumirea de Moesia (fiind<br />
împrit în anul 86 în Moesia Inferior i Moesia Superior). Din anul 285 i<br />
pân în sec.VII, teritoriul aparine provinciei romane Moesia Superior,<br />
partea de vest pân la Maidanpek, i Daciei Ripensis, partea de la est de<br />
Maidanpek 81 .<br />
La începutul secolului XVI apare în documente denumirea de Kraina<br />
(Craina) dat mai ales prii estice a regiunii <strong>studia</strong>te. În acea perioad,<br />
românii <strong>din</strong> actualul rsrit al <strong>Serbiei</strong> se rsculau des fa de Paalâcul<br />
Vi<strong>din</strong>ului <strong>din</strong> care fceau parte, otomanii acceptând o reorganizare a zonei.<br />
Aceasta funcioneaz între 1565 i 1833 ca Provincia Autonom Margina,<br />
având capitala la Negotin, fiind condus de cneji români 82 . Dup aceea, <strong>din</strong><br />
1833, regiunea Margina – este inclus în Serbia, pstrându-i vechea<br />
denumire, îns cu traducerea ei în sârb Krajina / Craina.<br />
Toponim slav, provenind <strong>din</strong> cuvântul “kraj”, ce înseamn “sfârit”,<br />
cuvântul “krajina”, se refer în primul rând la hotar, grani, marginea unei<br />
ri cu delimitri militare de aprare, termenul sârbesc fiind sinonim cu<br />
termenul german Mark sau francez Marche 83 .<br />
Denumirea o întâlnim i în cadrul unor regiuni geografice, <strong>din</strong> Polonia,<br />
Croaia 84 , Bosnia-Heregovina (Bosanka Krajina) 85 ; Muntenegru (Krajinala<br />
nord de Bar i Ulcinj); Slovenia – (Bela krajina, grania Sloveniei cu<br />
Croaia), dar i în cadrul unor regiuni politice, în: Rusia, Slovacia, Cehia,<br />
Ucraina sau formaiuni politice <strong>din</strong> timpul rzboiului <strong>din</strong> Croaia i Bosnia<br />
Heregovina, în anii 1990: Republica Sârb Krajina, SAO Krajina, SAO<br />
Kninska Krajina, SAO Bosanska Krajina 86 etc...<br />
În Serbia, denumirea se referea iniial la dou regiuni:<br />
1. Timoka Krajina/Craina Timocului, era regiunea situat în <strong>estul</strong><br />
<strong>Serbiei</strong> la grania cu Bulgaria, de-a lungul râului Timoc, aceasta însemnând<br />
“frontiera Timocului”. A fost denumit aa, datorit locaiei în apropierea<br />
<br />
81 Ibidem, p. 80.<br />
82 C.S.Timoc, (2008), Românii timoceni, <strong>din</strong> robie turceasc în robie „strâmbeasc”, Dacia<br />
Aurelian - Revista românilor <strong>din</strong> Timoc.<br />
83 Group of authors (1972), "Krajina". In colonel-general Nikola Gaževi (in Serbian).<br />
Vojna enciklopedija, vol. 4. Belgrade. p. 681<br />
84 Excerpt from the book, I. Marinovi, B. Šuti, M. Viski, (2005): Baina: Prošlost<br />
Baine, Udruga Pagania, Ploe.<br />
85 Pandi Lajos, (1756-1997)– Kostes Europa .<br />
86 http://en.wikipedia.org/wiki/Krajina<br />
<br />
35