Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei
români s cread c sunt sârbi, biserica, coala i autoritile sârbizeaz
numele de botez, cât i cele de familie. Nu insist acum asupra acestor
aspecte, pentru c vor fi prezentate detaliat în capitolul referitor la
topominie. De asemenea, au fost interzise slujbele religioase în limba
român, fiind premise numai slujbele în limba sârb. Puinele coli
româneti au fost desfiinate, românii fiind exclui i din administraia
regiunii pe care o locuiau, fiind adui funcionari, jandarmi i preoi sârbi.
Se începe i o reducere sistematic a numrului acestora în statistici 79 .
Dup Unirea de la 1959, primul ministru de atunci, Mihail
Koglniceanu intervine în favoarea românilor din Serbia, dar i se opune
clasa boierilor români i greco-fanarioi, împreun cu biserica ortodox
greac.
D.Rizoff scrie într-o lucrare publicat la Berlin în 1917, c “bazinul
Timocului cedat de Turcia Serbiei în 1833 n-a intrat niciodat în hotarele
istorice ori politice ori religioase ale Serbiei” de pân atunci.
I.F. Dobrescu afirm c “nu avem nici o dovad de-a lungul a o mie de
ani de istorie c regiunea timocean ar fi fost la origine sârbeasc i c
ulterior, la o dat netiut ea s-a transformat într-una româneasc, aa cum
se prezenta ea la sfâritul secolului al XIX-lea, când de la est de râul
Morava i pân la grania cu Bulgaria nu se vorbea decât românete” 80 .
Dup cum s-a putut constata, din lipsa unor izvoare istorice solide
referitoare la arealul studiat, originea i istoria exact a populaiei spaiul
moravo-timocean este greu de studiat. Vitalitatea deosebit a românilor din
regiune, acetia rezistând valurilor migratoare, presiunilor exercitate secole
de-a rândul de unele puteri vecine: Imperiul Asnetilor, Imperiul Otoman,
Imperiul austro-ungar i pân în prezent statul sârb, a fcut ca în ciuda
poziiei lor la interferena unor interese din partea marilor puteri europene ei
s-i pstreze unitatea de limb i obiceiuri, poate i datorit faptului c
populaia autohton de nenumrate ori a fost nevoit s se retrag spre ariile
muntoase sau deluroase mai greu accesibile.
Denumiri date în timp, arealului moravo-timocean. De-a lungul
timpului, funcie de perioada istoric, de stpânirile care s-au succedat în
acest inut, precum i de cltorii care l-au vizitat, informai sau mai puin
informai, teritoriului cuprins între râurile Morava, Dunre, Timoc i
muntele Râtani, i s-a dat mai multe denumiri.
79 I.F.Dobrescu, N.L.Dobrescu, op. cit., p.83.
80 Ibidem, p. 86.
34