Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica
IoneliaToarc (ambasadorului rus), spunea Milo deputailor lui, c în ceea ce privete Craina 73 s tie bine, noi nu o vom ceda pentru nimic în lume, chiar dac va trebui s ne batem cu turcii. Pentru legturile noastre cu Rusia, ea ne este necesar ca pâinea vieii” 74 . Gaston Gavrier spune c întrebai fiind ruii cum de au cedat aceste teritorii Serbiei, ar fi rspuns „c ei (sârbii) revendic atât, cât influena Rusiei poate s le ofere” 75 . Autorul francez continu spunând: „Dac exist o chestiune asupra creia el (Milo) nu va sta la discuie vreodat, aceasta este a Krainei (Margina de N-V). În ciuda obstacolelor naturale i a greutilor de ordin politic, ce se opun la alipirea acestei provincii, care era apanagiul mamei sultanului, Milo vrea cu orice pre, s ocupe regiunea pentru c prin trânsa în adevr se face legtura uoar cu rile dunrene i prin urmare cu Rusia” 76 . Situaia populaiei din regiunea cuprins între Timoc i Morava, dup anexarea la Serbia. În urma înelegerii de cedare a acestui inut sârbilor, acetia încep s nu mai respecte vechile privilegii date de ctre turci, românilor de aici. Sârbii încep s se instaleze în zon i încep un program agresiv de asimilare i deznaionalizare a acestora. Biserica ortodox sârb va avantaja din ce în ce mai mult populaia sârb, preoii români sunt înlocuii cu cei sârbi, accelerându-se astfel procesul de asimilare al românilor, dat fiind faptul c pân în 1913, populaia româneasc era singura minoritate important din cadrul Serbiei. Clerul român se va retrage dincolo de grani, pe malul drept al râului Timoc (Bulgaria de astzi), înfiinând aici mnstirile Dosul Mare, Coilova, Cosova, Deleina i Zlocutea, precum i bisericile de la Albotina, Tar- Petrova, Dobridol i Ursoaia, care vor intra mai târziu în posesia bulgarilor i macedonenilor 77 . Sârbii încep s reduc i drepturile judectoreti ale românilor din zon, dar i pe cele legate de rit. Se ajunge pân la a li se interzice dreptul de a-i “spune români”, trebuind s spun c sunt “vlai” 78 . Pentru a-i face pe 73 El înelege prin Craina, pe cele trei districte: Cheea (Kliuc), Craina, ârna Reca. 74 Gaston Gravier, Les Frontieres historiques de la Serbie, p. 65; cf. Th. N. Trâpcea, op. cit., p. 111. 75 Gaston Gavrier, Les frontieres historiques, p.81. 76 Nicolae Constantinescu, (2000), Chestiunea timocean, Litera Internaional, Bucureti, p.75. 77 Ion di la Vidin, Românii din Tribalia, în Naiunea nr. 5/1990, pagina 7. 78 Dorin Lozovanu, (2008), Populaia româneasc din Peninsula Balcanic, Studiu uman geografic, rezumat teza de doctorat, Iai, p. 105. 33
ComunitatearomâneascdinestulSerbiei români s cread c sunt sârbi, biserica, coala i autoritile sârbizeaz numele de botez, cât i cele de familie. Nu insist acum asupra acestor aspecte, pentru c vor fi prezentate detaliat în capitolul referitor la topominie. De asemenea, au fost interzise slujbele religioase în limba român, fiind premise numai slujbele în limba sârb. Puinele coli româneti au fost desfiinate, românii fiind exclui i din administraia regiunii pe care o locuiau, fiind adui funcionari, jandarmi i preoi sârbi. Se începe i o reducere sistematic a numrului acestora în statistici 79 . Dup Unirea de la 1959, primul ministru de atunci, Mihail Koglniceanu intervine în favoarea românilor din Serbia, dar i se opune clasa boierilor români i greco-fanarioi, împreun cu biserica ortodox greac. D.Rizoff scrie într-o lucrare publicat la Berlin în 1917, c “bazinul Timocului cedat de Turcia Serbiei în 1833 n-a intrat niciodat în hotarele istorice ori politice ori religioase ale Serbiei” de pân atunci. I.F. Dobrescu afirm c “nu avem nici o dovad de-a lungul a o mie de ani de istorie c regiunea timocean ar fi fost la origine sârbeasc i c ulterior, la o dat netiut ea s-a transformat într-una româneasc, aa cum se prezenta ea la sfâritul secolului al XIX-lea, când de la est de râul Morava i pân la grania cu Bulgaria nu se vorbea decât românete” 80 . Dup cum s-a putut constata, din lipsa unor izvoare istorice solide referitoare la arealul studiat, originea i istoria exact a populaiei spaiul moravo-timocean este greu de studiat. Vitalitatea deosebit a românilor din regiune, acetia rezistând valurilor migratoare, presiunilor exercitate secole de-a rândul de unele puteri vecine: Imperiul Asnetilor, Imperiul Otoman, Imperiul austro-ungar i pân în prezent statul sârb, a fcut ca în ciuda poziiei lor la interferena unor interese din partea marilor puteri europene ei s-i pstreze unitatea de limb i obiceiuri, poate i datorit faptului c populaia autohton de nenumrate ori a fost nevoit s se retrag spre ariile muntoase sau deluroase mai greu accesibile. Denumiri date în timp, arealului moravo-timocean. De-a lungul timpului, funcie de perioada istoric, de stpânirile care s-au succedat în acest inut, precum i de cltorii care l-au vizitat, informai sau mai puin informai, teritoriului cuprins între râurile Morava, Dunre, Timoc i muntele Râtani, i s-a dat mai multe denumiri. 79 I.F.Dobrescu, N.L.Dobrescu, op. cit., p.83. 80 Ibidem, p. 86. 34
- Page 2 and 3: IoneliaToarc Comunitatearomâneas
- Page 4 and 5: IoneliaToarc CUPRINS ARGUMENT .....
- Page 6 and 7: IoneliaToarc ARGUMENT Motto: “S n
- Page 8 and 9: I. ISTORICUL CERCETRILOR Obiectul l
- Page 10 and 11: IoneliaToarc Petru Neiescu, Eugen B
- Page 12 and 13: II. CADRUL NATURAL Cadrul natural a
- Page 14 and 15: IoneliaToarc Poziia geografic i lim
- Page 16 and 17: IoneliaToarc Munii Beljanica (Belja
- Page 18 and 19: IoneliaToarc la confluena cu Dunrea
- Page 20 and 21: IoneliaToarc Premisele geografice d
- Page 22 and 23: IoneliaToarc anii 2003 - 2006, Serb
- Page 24 and 25: IoneliaToarc Moesiei, cronicarul gr
- Page 26 and 27: IoneliaToarc important pentru terit
- Page 28 and 29: IoneliaToarc Iancu de Hunedoara va
- Page 30 and 31: IoneliaToarc despre Mnstiria este l
- Page 32 and 33: IoneliaToarc nahia ârna Reca, mnst
- Page 36 and 37: IoneliaToarc Înainte de cucerirea
- Page 38 and 39: IoneliaToarc e. Aici e valea Timocu
- Page 41 and 42: IV. ELEMENTE GEODEMOGRAFICE VECHIME
- Page 43 and 44: IoneliaToarc Hrile secolelor XVII-X
- Page 45 and 46: IoneliaToarc DENSITATEA medie a pop
- Page 47 and 48: IoneliaToarc La reuniunea Kominterm
- Page 49 and 50: IoneliaToarc Graficnr.1Evoluia nume
- Page 51 and 52: IoneliaToarc bine de 150 de ani, se
- Page 53 and 54: IoneliaToarc medie de 48 de ani. Pe
- Page 55 and 56: IoneliaToarc NUMRUL I EVOLUIA POPUL
- Page 57 and 58: IoneliaToarc În 1991 în Serbia tr
- Page 59 and 60: IoneliaToarc Prof. Gustav Weigand d
- Page 61 and 62: IoneliaToarc hotare. Astfel, C. Con
- Page 63 and 64: IoneliaToarc pn astzi. Niehbur îi
- Page 65 and 66: IoneliaToarc cum era i firesc, a fo
- Page 67 and 68: IoneliaToarc Dup cum s-a vzut din t
- Page 69 and 70: IoneliaToarc ipoteza autohtoniei mu
- Page 71 and 72: IoneliaToarc mijlocul secolului al
- Page 73 and 74: IoneliaToarc V. AEZRILE UMANE Împr
- Page 75 and 76: IoneliaToarc ATESTAREA DOCUMENTAR
- Page 77 and 78: IoneliaToarc (Duboane), Tchokonjatz
- Page 79 and 80: IoneliaToarc AEZRILE RURALE Tipolo
- Page 81 and 82: IoneliaToarc cu important componen
- Page 83 and 84: IoneliaToarc Satul Brte (Braevac),
IoneliaToarc<br />
(ambasadorului rus), spunea Milo deputailor lui, c în ceea ce privete<br />
Craina 73 s tie bine, noi nu o vom ceda pentru nimic în lume, chiar dac va<br />
trebui s ne batem cu turcii. Pentru legturile noastre cu Rusia, ea ne este<br />
necesar ca pâinea vieii” 74 .<br />
Gaston Gavrier spune c întrebai fiind ruii cum de au cedat aceste<br />
teritorii <strong>Serbiei</strong>, ar fi rspuns „c ei (sârbii) revendic atât, cât influena<br />
Rusiei poate s le ofere” 75 . Autorul francez continu spunând: „Dac exist<br />
o chestiune asupra creia el (Milo) nu va sta la discuie vreodat, aceasta<br />
este a Krainei (Margina de N-V). În ciuda obstacolelor naturale i a<br />
greutilor de or<strong>din</strong> politic, ce se opun la alipirea acestei provincii, care era<br />
apanagiul mamei sultanului, Milo vrea cu orice pre, s ocupe regiunea<br />
pentru c prin trânsa în adevr se face legtura uoar cu rile dunrene<br />
i prin urmare cu Rusia” 76 .<br />
Situaia populaiei <strong>din</strong> regiunea cuprins între Timoc i Morava,<br />
dup anexarea la Serbia. În urma înelegerii de cedare a acestui inut<br />
sârbilor, acetia încep s nu mai respecte vechile privilegii date de ctre<br />
turci, românilor de aici. Sârbii încep s se instaleze în zon i încep un<br />
program agresiv de asimilare i deznaionalizare a acestora.<br />
Biserica ortodox sârb va avantaja <strong>din</strong> ce în ce mai mult populaia<br />
sârb, preoii români sunt înlocuii cu cei sârbi, accelerându-se astfel<br />
procesul de asimilare al românilor, dat fiind faptul c pân în 1913,<br />
populaia româneasc era singura minoritate important <strong>din</strong> cadrul <strong>Serbiei</strong>.<br />
Clerul român se va retrage <strong>din</strong>colo de grani, pe malul drept al râului<br />
Timoc (Bulgaria de astzi), înfiinând aici mnstirile Dosul Mare, Coilova,<br />
Cosova, Deleina i Zlocutea, precum i bisericile de la Albotina, Tar-<br />
Petrova, Dobridol i Ursoaia, care vor intra mai târziu în posesia bulgarilor<br />
i macedonenilor 77 .<br />
Sârbii încep s reduc i drepturile judectoreti ale românilor <strong>din</strong> zon,<br />
dar i pe cele legate de rit. Se ajunge pân la a li se interzice dreptul de a-i<br />
“spune români”, trebuind s spun c sunt “vlai” 78 . Pentru a-i face pe<br />
<br />
73 El înelege prin Craina, pe cele trei districte: Cheea (Kliuc), Craina, ârna Reca.<br />
74 Gaston Gravier, Les Frontieres historiques de la Serbie, p. 65; cf. Th. N. Trâpcea, op.<br />
cit., p. 111.<br />
75 Gaston Gavrier, Les frontieres historiques, p.81.<br />
76 Nicolae Constantinescu, (2000), Chestiunea timocean, Litera Internaional, Bucureti,<br />
p.75.<br />
77 Ion di la Vi<strong>din</strong>, Românii <strong>din</strong> Tribalia, în Naiunea nr. 5/1990, pagina 7.<br />
78 Dorin Lozovanu, (2008), Populaia româneasc <strong>din</strong> Peninsula Balcanic, Studiu uman<br />
geografic, rezumat teza de doctorat, Iai, p. 105.<br />
<br />
33