Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

15.09.2023 Views

IoneliaToarc (ambasadorului rus), spunea Milo deputailor lui, c în ceea ce privete Craina 73 s tie bine, noi nu o vom ceda pentru nimic în lume, chiar dac va trebui s ne batem cu turcii. Pentru legturile noastre cu Rusia, ea ne este necesar ca pâinea vieii” 74 . Gaston Gavrier spune c întrebai fiind ruii cum de au cedat aceste teritorii Serbiei, ar fi rspuns „c ei (sârbii) revendic atât, cât influena Rusiei poate s le ofere” 75 . Autorul francez continu spunând: „Dac exist o chestiune asupra creia el (Milo) nu va sta la discuie vreodat, aceasta este a Krainei (Margina de N-V). În ciuda obstacolelor naturale i a greutilor de ordin politic, ce se opun la alipirea acestei provincii, care era apanagiul mamei sultanului, Milo vrea cu orice pre, s ocupe regiunea pentru c prin trânsa în adevr se face legtura uoar cu rile dunrene i prin urmare cu Rusia” 76 . Situaia populaiei din regiunea cuprins între Timoc i Morava, dup anexarea la Serbia. În urma înelegerii de cedare a acestui inut sârbilor, acetia încep s nu mai respecte vechile privilegii date de ctre turci, românilor de aici. Sârbii încep s se instaleze în zon i încep un program agresiv de asimilare i deznaionalizare a acestora. Biserica ortodox sârb va avantaja din ce în ce mai mult populaia sârb, preoii români sunt înlocuii cu cei sârbi, accelerându-se astfel procesul de asimilare al românilor, dat fiind faptul c pân în 1913, populaia româneasc era singura minoritate important din cadrul Serbiei. Clerul român se va retrage dincolo de grani, pe malul drept al râului Timoc (Bulgaria de astzi), înfiinând aici mnstirile Dosul Mare, Coilova, Cosova, Deleina i Zlocutea, precum i bisericile de la Albotina, Tar- Petrova, Dobridol i Ursoaia, care vor intra mai târziu în posesia bulgarilor i macedonenilor 77 . Sârbii încep s reduc i drepturile judectoreti ale românilor din zon, dar i pe cele legate de rit. Se ajunge pân la a li se interzice dreptul de a-i “spune români”, trebuind s spun c sunt “vlai” 78 . Pentru a-i face pe 73 El înelege prin Craina, pe cele trei districte: Cheea (Kliuc), Craina, ârna Reca. 74 Gaston Gravier, Les Frontieres historiques de la Serbie, p. 65; cf. Th. N. Trâpcea, op. cit., p. 111. 75 Gaston Gavrier, Les frontieres historiques, p.81. 76 Nicolae Constantinescu, (2000), Chestiunea timocean, Litera Internaional, Bucureti, p.75. 77 Ion di la Vidin, Românii din Tribalia, în Naiunea nr. 5/1990, pagina 7. 78 Dorin Lozovanu, (2008), Populaia româneasc din Peninsula Balcanic, Studiu uman geografic, rezumat teza de doctorat, Iai, p. 105. 33

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei români s cread c sunt sârbi, biserica, coala i autoritile sârbizeaz numele de botez, cât i cele de familie. Nu insist acum asupra acestor aspecte, pentru c vor fi prezentate detaliat în capitolul referitor la topominie. De asemenea, au fost interzise slujbele religioase în limba român, fiind premise numai slujbele în limba sârb. Puinele coli româneti au fost desfiinate, românii fiind exclui i din administraia regiunii pe care o locuiau, fiind adui funcionari, jandarmi i preoi sârbi. Se începe i o reducere sistematic a numrului acestora în statistici 79 . Dup Unirea de la 1959, primul ministru de atunci, Mihail Koglniceanu intervine în favoarea românilor din Serbia, dar i se opune clasa boierilor români i greco-fanarioi, împreun cu biserica ortodox greac. D.Rizoff scrie într-o lucrare publicat la Berlin în 1917, c “bazinul Timocului cedat de Turcia Serbiei în 1833 n-a intrat niciodat în hotarele istorice ori politice ori religioase ale Serbiei” de pân atunci. I.F. Dobrescu afirm c “nu avem nici o dovad de-a lungul a o mie de ani de istorie c regiunea timocean ar fi fost la origine sârbeasc i c ulterior, la o dat netiut ea s-a transformat într-una româneasc, aa cum se prezenta ea la sfâritul secolului al XIX-lea, când de la est de râul Morava i pân la grania cu Bulgaria nu se vorbea decât românete” 80 . Dup cum s-a putut constata, din lipsa unor izvoare istorice solide referitoare la arealul studiat, originea i istoria exact a populaiei spaiul moravo-timocean este greu de studiat. Vitalitatea deosebit a românilor din regiune, acetia rezistând valurilor migratoare, presiunilor exercitate secole de-a rândul de unele puteri vecine: Imperiul Asnetilor, Imperiul Otoman, Imperiul austro-ungar i pân în prezent statul sârb, a fcut ca în ciuda poziiei lor la interferena unor interese din partea marilor puteri europene ei s-i pstreze unitatea de limb i obiceiuri, poate i datorit faptului c populaia autohton de nenumrate ori a fost nevoit s se retrag spre ariile muntoase sau deluroase mai greu accesibile. Denumiri date în timp, arealului moravo-timocean. De-a lungul timpului, funcie de perioada istoric, de stpânirile care s-au succedat în acest inut, precum i de cltorii care l-au vizitat, informai sau mai puin informai, teritoriului cuprins între râurile Morava, Dunre, Timoc i muntele Râtani, i s-a dat mai multe denumiri. 79 I.F.Dobrescu, N.L.Dobrescu, op. cit., p.83. 80 Ibidem, p. 86. 34

IoneliaToarc<br />

(ambasadorului rus), spunea Milo deputailor lui, c în ceea ce privete<br />

Craina 73 s tie bine, noi nu o vom ceda pentru nimic în lume, chiar dac va<br />

trebui s ne batem cu turcii. Pentru legturile noastre cu Rusia, ea ne este<br />

necesar ca pâinea vieii” 74 .<br />

Gaston Gavrier spune c întrebai fiind ruii cum de au cedat aceste<br />

teritorii <strong>Serbiei</strong>, ar fi rspuns „c ei (sârbii) revendic atât, cât influena<br />

Rusiei poate s le ofere” 75 . Autorul francez continu spunând: „Dac exist<br />

o chestiune asupra creia el (Milo) nu va sta la discuie vreodat, aceasta<br />

este a Krainei (Margina de N-V). În ciuda obstacolelor naturale i a<br />

greutilor de or<strong>din</strong> politic, ce se opun la alipirea acestei provincii, care era<br />

apanagiul mamei sultanului, Milo vrea cu orice pre, s ocupe regiunea<br />

pentru c prin trânsa în adevr se face legtura uoar cu rile dunrene<br />

i prin urmare cu Rusia” 76 .<br />

Situaia populaiei <strong>din</strong> regiunea cuprins între Timoc i Morava,<br />

dup anexarea la Serbia. În urma înelegerii de cedare a acestui inut<br />

sârbilor, acetia încep s nu mai respecte vechile privilegii date de ctre<br />

turci, românilor de aici. Sârbii încep s se instaleze în zon i încep un<br />

program agresiv de asimilare i deznaionalizare a acestora.<br />

Biserica ortodox sârb va avantaja <strong>din</strong> ce în ce mai mult populaia<br />

sârb, preoii români sunt înlocuii cu cei sârbi, accelerându-se astfel<br />

procesul de asimilare al românilor, dat fiind faptul c pân în 1913,<br />

populaia româneasc era singura minoritate important <strong>din</strong> cadrul <strong>Serbiei</strong>.<br />

Clerul român se va retrage <strong>din</strong>colo de grani, pe malul drept al râului<br />

Timoc (Bulgaria de astzi), înfiinând aici mnstirile Dosul Mare, Coilova,<br />

Cosova, Deleina i Zlocutea, precum i bisericile de la Albotina, Tar-<br />

Petrova, Dobridol i Ursoaia, care vor intra mai târziu în posesia bulgarilor<br />

i macedonenilor 77 .<br />

Sârbii încep s reduc i drepturile judectoreti ale românilor <strong>din</strong> zon,<br />

dar i pe cele legate de rit. Se ajunge pân la a li se interzice dreptul de a-i<br />

“spune români”, trebuind s spun c sunt “vlai” 78 . Pentru a-i face pe<br />

<br />

73 El înelege prin Craina, pe cele trei districte: Cheea (Kliuc), Craina, ârna Reca.<br />

74 Gaston Gravier, Les Frontieres historiques de la Serbie, p. 65; cf. Th. N. Trâpcea, op.<br />

cit., p. 111.<br />

75 Gaston Gavrier, Les frontieres historiques, p.81.<br />

76 Nicolae Constantinescu, (2000), Chestiunea timocean, Litera Internaional, Bucureti,<br />

p.75.<br />

77 Ion di la Vi<strong>din</strong>, Românii <strong>din</strong> Tribalia, în Naiunea nr. 5/1990, pagina 7.<br />

78 Dorin Lozovanu, (2008), Populaia româneasc <strong>din</strong> Peninsula Balcanic, Studiu uman<br />

geografic, rezumat teza de doctorat, Iai, p. 105.<br />

<br />

33

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!