Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

IoneliaToarc
nahia ârna Reca, mnstirea Sveti Petr în nahia Vidin, i Sveti
Arhanghelo, în nahia Svrlig 66 .
În urma cercetrilor arheologice, pe malul drept al Dunrii apar câteva
hramuri importante medievale cretine, pstrate în fundaiile lor, ce pot avea
legtur atât cu populaia slav cât i cu cea român din regiune. Amintim
resturile unui hram din localitatea Manastir din secolul al XIV-lea, apoi din
localitatea Bolietin (Smorna) din secolele XII-XIII, din localitatea Rbnia
din secolele XII-XIII, din localitatea Peca Bara din secolul al XIV-lea i din
localitatea Hajducica vodenia, secolul al XIV-lea 67 .
Perioada austriac. La începutul sec. XVIII austriecii cuceresc
Banatul dar i teritorii la sud de Dunre (Semedria, Columbac i Negotin).
Aceste teritorii din sudul Dunrii i temporar Banatul, le vor pierde în
confruntrile cu Poarta, un rol mare avându-l rscoala românilor bneni
din anii 1736-1739. Abuzurile administraiei habsburgice, colonizrile
masive cu strini, au dus la o însprire a situaiei populaiilor cretine din
Balcani. Astfel, sârbii din inuturile Raka, Kosovo, Muntenegru, Sandjak,
Macedonia, Heregovina i Bosnia migreaz în mai multe valuri în noile
teritorii austriece: Voivodina, Slavonia i Croaia Oriental, într-o prim
faz, apoi în Banat (unde austriecii le acord anumite drepturi numite
“privilegii ilirice”) 68 . Acest masiv deplasare de populaie sârbeasc, a
condus la deplasarea centrului politic, bisericesc i cultural naional sârbesc
din regiunile istorice Raka i Kosovo, spre regiunea dunrean cu centrul la
Belgrad, care între 1718-1739 este capitala provinciei austriece Serbia i din
1815 capitala principatului sârb vasal Imperiului Otoman. Prietenul sârbilor,
G. Gravier recunoate i el c pân i sârbii din Belgrad sunt în imensa lor
majoritate nou-venii din inuturile din sud-vest.
Populaia român de aici, se altur otomanilor, a cror stpânire o
socoteau mult mai blând. O important victorie a românilor rsculai
asupra austriecilor a fost cea de la Vâre din 14 februarie 1739, represaliile
imperialilor fiind groaznice 69 .
La începutul secolului al XIX-lea, în regiunile dunrene dintre râurile
Drina i Timoc au loc dou revolte ale populaiei cretine sprijinite de ctre
Austria i Rusia la care au participat i volulntari români din ara
Româneasc i voluntari sârbi i români din Imperiul Habsburgic.
66 B. Kneževic, Manastiri u istonoj Srbiji, p. 293-320; cf. S. Gacovic, op. cit., p. 45.
67 S. Gacovic, op. cit., p. 46.
68 I.F.Dobrescu, N.L.Dobrescu, op. cit., p.82.
69 ***, Istoria militar …, vol. III, pagina 465.
31