Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica
IoneliaToarc despre Mnstiria este legat “numele lui Radu-bei, cel care este cunoscut drept ctitor al bisericii de la Lpunea”, deci conform acesteia “probabil c Radul-bei a renovat i pictat mnstirea Mnstiria”, deoarece “pe ui pân nu demult se putea citi...: Radulbei” 55 . În povestirile localnicilor mai în vârst mnstirea a fost zidit de Nicodie Sârbul, fiind reparat i din nou pictat de un oarecare voevod valah Radul 56 . Sfântul Nicodim de la Tismana era se pare fiul unui cnez român din Serbia i a unei domnie înrudite cu familia cneazului sârb Lazr (1371 - 1389) i i-a început viaa monahal la mnstirea Hilandar de la Muntele Athos, dup care s-a stabilit la aina, lâng Cladova, întemeind aici mnstirea cu hramul Sfânta Treime. I se mai atribuie i întemeierea mnstirii Mnstiria, aflate în apropiere. Sfântul Nicodim a întemeiat i condus mnstiri aflate pe ambele maluri ale Dunrii, fiind protejat i sprijinit în opera sa de construire de mnstiri i de întrire a monahismului de ctre familia Basarabilor i de ctre cneazul sârb Lazr, care au druit ctitoriilor sale mai multe sate i alte importante donaii. Ajutor bisericilor din sudul Dunrii vor da i Matei Basarab, Grigore I Ghica, tefan Cantacuzino. În secolele X–XIV a existat i o episcopie a “vlahilor”, supus canonic arhiepiscopiei de Ohrida, care în secolul al XIIIlea îi avea sediul la Vreanoti, localitate identificat cu Vranje, în sudul Serbiei. Astfel, Nicolae Iorga consemna c “pe la 1200 tefan Nemania d Hilandarului 170 de familii de vlahi, cu juzii lor. Sub tefan Uro I se adaug alte 30 de familii la Drin. Donaii se mai fac, cu sutele de familii de tefan Nemania pentru mnstirea Jicea, de tefan Uro II pentru o alt mnstire i pentru Graciania, de Duan pentru o mnstire lâng Prizern. Vlahii sunt pe atunci i lâng Marea Adriatic, i în Zeta i pe la Pritina”. Pentru mnstirea Corogla din satul Miloevo (Corogla, în timpul turcilor Ocrugla, actualmente Miloevo), Negotin, sec. XIV, F. Kanitz relateaz numeroase legende pe care le-a auzit “printre populaia vlah”, iar 55 M. Ð. Milicevic, Kneževina Srbija, II, p.113; cf. S. Gacovic, (2010), Obiecte sacrale ale voevozilor ugrovlahi în spaiul zonei Timocului, Bor, p. 13. 56 I. Pelar, pisar umruka Beogradskog, Okružie Ktainsko, Glasnik Društva srbske slovenosti, IX (1857), 216, br.19; cf. S. Gacovic, (2010), Obiecte sacrale ale voevozilor ugrovlahi în spaiul zonei Timocului, Bor, p. 14. 29 Foto 7 Biserica din Loznia
ComunitatearomâneascdinestulSerbiei conform uneia din acestea, biserica “a zburat acolo din pmântul pctos valah” 57 . M. St. Rizinic o compar cu bisericile din Mesembria 58 . Mnstirea Corogla mai este amintit i în articolele i publicaiile lui J. Stojkovic 59 , Dušanka Bojanic Luka 60 , M. Paunovic 61 i Ð. Boškovic 62 . Despre mnstirea Vratna din satul românesc Vratna de lâng Negotin, nu se cunoate momentul construirii i nici ctitorul ei, dar se tie cu siguran c “a doua jumtate a fost ridicat în anul 1415 de Šarban vojvoda od Sturza din Bucureti”. Inscripia a fost trascris în anul 1856 într-un Slujbenic la pagina 163 de stareul de atunci Ghenadie (Živko uri) din Grgureva în Srem 63 . Despre Mnstirea Vrelo, tradiia spune c a fost întemeiat de “voievodul valah Radul, dar Radul I din secolul XIV, i nu Radul I din secolul XVI” 64 . În Spomenica Timoke eparhije, apar amintite pe lâng multe obiective vechi i biserica Loznia (Crivi Vir, Boliev, sec. XIV), cu hramul Sfantul Arhanghel Mihail precum i mnstirea Crepiceva (Crepicevac) din satul Iablania la nord vest de Bolieva, sec. XIV, cu hramul Înlarii Maicii Domnului, despre care se arat c au fost construite de acelai Radulbei, care a construit i celelate biserici din împrejurimi 65 . Pe lâng aceste biserici i mnstiri, în defterele turceti de recensmânt din secolele XV-XVI mai apar i: mnstirea Lucovo i Foto 8 Mnstirea din Crepicevac mnstirea din satul Oblak, din 57 F. Kanitz, op. cit., p. 469. 58 M. St. Rizinic, (1888), Razvalinama manastira koroglaškom, Starinar, V, 3, p.103. 59 Sr. J. Stojkovic, (1893), Na lepom srbskom Dunavu, Beograd, p. 251; cf. S. Gacovic, op. cit., p. 14 60 D. Bojanic Luka, (1968-969), Negotinska Krajina u vreme turske vladavine, GEM 31- 32, p. 104; cf. S. Gacovic, op. cit., p. 14. 61 M. Paunovic, (1970), Ðerdap I Krajina, Zagreb, p. 104; cf. S. Gacovic, op. cit., p. 14. 62 Ð. Boškovic, (1950), Srednjovekovni spomenici severoistone Srbije, Starinar, I, p. 196- 197; cf. S. Gacovic, op. cit., p. 15. 63 Spomenica Timoke eparhije, p. 33-34. 64 S. Veljkovic, Boljevac, I, p. 41; cf. S. Gacovic, op. cit., p. 18. 65 Spomenica Timoke eparhije, p. 33-34; cf. S. Gacovic, op. cit., p. 21-25. 30
- Page 2 and 3: IoneliaToarc Comunitatearomâneas
- Page 4 and 5: IoneliaToarc CUPRINS ARGUMENT .....
- Page 6 and 7: IoneliaToarc ARGUMENT Motto: “S n
- Page 8 and 9: I. ISTORICUL CERCETRILOR Obiectul l
- Page 10 and 11: IoneliaToarc Petru Neiescu, Eugen B
- Page 12 and 13: II. CADRUL NATURAL Cadrul natural a
- Page 14 and 15: IoneliaToarc Poziia geografic i lim
- Page 16 and 17: IoneliaToarc Munii Beljanica (Belja
- Page 18 and 19: IoneliaToarc la confluena cu Dunrea
- Page 20 and 21: IoneliaToarc Premisele geografice d
- Page 22 and 23: IoneliaToarc anii 2003 - 2006, Serb
- Page 24 and 25: IoneliaToarc Moesiei, cronicarul gr
- Page 26 and 27: IoneliaToarc important pentru terit
- Page 28 and 29: IoneliaToarc Iancu de Hunedoara va
- Page 32 and 33: IoneliaToarc nahia ârna Reca, mnst
- Page 34 and 35: IoneliaToarc (ambasadorului rus), s
- Page 36 and 37: IoneliaToarc Înainte de cucerirea
- Page 38 and 39: IoneliaToarc e. Aici e valea Timocu
- Page 41 and 42: IV. ELEMENTE GEODEMOGRAFICE VECHIME
- Page 43 and 44: IoneliaToarc Hrile secolelor XVII-X
- Page 45 and 46: IoneliaToarc DENSITATEA medie a pop
- Page 47 and 48: IoneliaToarc La reuniunea Kominterm
- Page 49 and 50: IoneliaToarc Graficnr.1Evoluia nume
- Page 51 and 52: IoneliaToarc bine de 150 de ani, se
- Page 53 and 54: IoneliaToarc medie de 48 de ani. Pe
- Page 55 and 56: IoneliaToarc NUMRUL I EVOLUIA POPUL
- Page 57 and 58: IoneliaToarc În 1991 în Serbia tr
- Page 59 and 60: IoneliaToarc Prof. Gustav Weigand d
- Page 61 and 62: IoneliaToarc hotare. Astfel, C. Con
- Page 63 and 64: IoneliaToarc pn astzi. Niehbur îi
- Page 65 and 66: IoneliaToarc cum era i firesc, a fo
- Page 67 and 68: IoneliaToarc Dup cum s-a vzut din t
- Page 69 and 70: IoneliaToarc ipoteza autohtoniei mu
- Page 71 and 72: IoneliaToarc mijlocul secolului al
- Page 73 and 74: IoneliaToarc V. AEZRILE UMANE Împr
- Page 75 and 76: IoneliaToarc ATESTAREA DOCUMENTAR
- Page 77 and 78: IoneliaToarc (Duboane), Tchokonjatz
- Page 79 and 80: IoneliaToarc AEZRILE RURALE Tipolo
<strong>Comunitatea</strong>româneasc<strong>din</strong><strong>estul</strong><strong>Serbiei</strong><br />
conform uneia <strong>din</strong> acestea, biserica “a zburat acolo <strong>din</strong> pmântul pctos<br />
valah” 57 . M. St. Rizinic o compar cu bisericile <strong>din</strong> Mesembria 58 .<br />
Mnstirea Corogla mai este amintit i în articolele i publicaiile lui J.<br />
Stojkovic 59 , Dušanka Bojanic Luka 60 , M. Paunovic 61 i Ð. Boškovic 62 .<br />
Despre mnstirea Vratna <strong>din</strong> satul românesc Vratna de lâng<br />
Negotin, nu se cunoate momentul construirii i nici ctitorul ei, dar se tie cu<br />
siguran c “a doua jumtate a fost ridicat în anul 1415 de Šarban vojvoda<br />
od Sturza <strong>din</strong> Bucureti”. Inscripia a fost trascris în anul 1856 într-un<br />
Slujbenic la pagina 163 de stareul de atunci Ghenadie (Živko uri) <strong>din</strong><br />
Grgureva în Srem 63 .<br />
Despre Mnstirea Vrelo, tradiia spune c a fost întemeiat de<br />
“voievodul valah Radul, dar Radul I <strong>din</strong> secolul XIV, i nu Radul I <strong>din</strong><br />
secolul XVI” 64 .<br />
În Spomenica Timoke eparhije, apar amintite pe lâng multe obiective<br />
vechi i biserica Loznia (Crivi Vir, Boliev, sec. XIV), cu hramul Sfantul<br />
Arhanghel Mihail precum i mnstirea Crepiceva (Crepicevac) <strong>din</strong> satul<br />
Iablania la nord vest de Bolieva,<br />
sec. XIV, cu hramul Înlarii Maicii<br />
Domnului, despre care se arat c<br />
au fost construite de acelai Radulbei,<br />
care a construit i celelate<br />
biserici <strong>din</strong> împrejurimi 65 .<br />
Pe lâng aceste biserici i<br />
mnstiri, în defterele turceti de<br />
recensmânt <strong>din</strong> secolele XV-XVI<br />
mai apar i: mnstirea Lucovo i Foto 8 Mnstirea <strong>din</strong> Crepicevac<br />
mnstirea <strong>din</strong> satul Oblak, <strong>din</strong><br />
<br />
57 F. Kanitz, op. cit., p. 469.<br />
58 M. St. Rizinic, (1888), Razvalinama manastira koroglaškom, Starinar, V, 3, p.103.<br />
59 Sr. J. Stojkovic, (1893), Na lepom srbskom Dunavu, Beograd, p. 251; cf. S. Gacovic, op.<br />
cit., p. 14<br />
60 D. Bojanic Luka, (1968-969), Negotinska Krajina u vreme turske vladavine, GEM 31-<br />
32, p. 104; cf. S. Gacovic, op. cit., p. 14.<br />
61 M. Paunovic, (1970), Ðerdap I Krajina, Zagreb, p. 104; cf. S. Gacovic, op. cit., p. 14.<br />
62 Ð. Boškovic, (1950), Srednjovekovni spomenici severoistone Srbije, Starinar, I, p. 196-<br />
197; cf. S. Gacovic, op. cit., p. 15.<br />
63 Spomenica Timoke eparhije, p. 33-34.<br />
64 S. Veljkovic, Boljevac, I, p. 41; cf. S. Gacovic, op. cit., p. 18.<br />
65 Spomenica Timoke eparhije, p. 33-34; cf. S. Gacovic, op. cit., p. 21-25.<br />
<br />
30
Change language