Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

IoneliaToarc
Iancu de Hunedoara va ine piept otomanilor în sudul Dunrii. În
campania din 1443 i se altur un uria numr de voluntari din zona
Morava, când la 3 noiembrie va cuceri Niul. Tot atunci Skanderbeg va
întoarce armele împotriva turcilor în Albania în înelegere cu Iancu de
Hunedoara.
În 1444 Ioan Corvin cucerete cetatea Cladova, oraul Vidin, apoi
Razgradul, umenul, Novi Pazarul ajungând pân la Varna. Viaa
bisericeasc era sub ascultarea episcopului de Râmnic. Turcii acord
privilegii românilor, Craina fiind sub cârmuirea ereditar a familiei
Carapancea. Vestit a fost i Stoian Bulibaa beg la Cladova care avea o soie
Fira i care s-a opus turcilor. În 1425, printr-o coordonare a armatelor
muntene, bnene i transilvnene, trupele bnene au cucerit cetatea
Vidin dup o lupt îndârjit.
Un eveniment important în timpul ocupaiei turceti îl constituie
,,rscoala chinejilor” (cnezilor) de la Dii (numele românesc al Vidinului
care în antichitate a fost Bononia). La 22 iunie 1560, în faa palatului paei
Muzafer din Vidin, 500-600 cneji români din sangeacul Vidin care se
întindea pân spre Ni i dincolo de Morava protesteaz atunci când se
încearc s li se impun darea ,,filurgiei”. Este o dovad c atunci erau peste
500 de sate valahe în zon 50 . Provincia era autonom pentru c inutul era o
moie a fostei sultane Validè de la Aja Sofia din Constantinopol, cu scopul
de a asigura fonduri pentru întreinerea bibliotecii i palatului imperial al
sultanei.
Vlad epe va ucide în aceeai zon 29.000 turci, iar în 1595
detaamente ale banului Craiovei au ars împrejurimile Vidinului i Vâreul
înaintând pân ctre râul Sava.
Mihai Viteazul spunea c a alungat turcii din 2.000 de sate dintre ara
Româneasc i Grecia, primind la nord de Dunre 16.000 refugiai 51 . El a
fost sprijinit i de haiducii din Balcani. La 1596 românii atac i în
Dobrogea iar Baba Novac, român sud-dunrean i el, a eliberat regiunea
Vidinului i a nimicit garnizoanele Cladovei, Plevnei i Nicopolului.
În 1598 Mihai Viteazul a determinat Poarta s-l recunoasc domn al
Munteniei prin victoriile de rsunet care au dus la cucerirea cetilor
Nicopol, Vidin, Cladova 52 .
50 Sandu Cristea Timoc, 1944 (editia 2003), Istoria românilor timoceni din Serbia i
Bulgaria, Editura Ziarului Ndejdea, Vâre, pag. 2.
51 ***, Poporul român i … , pagina 161.
52 ***, (1992), Istoria României în date, Chiinu, pagina 124.
27