Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei
Reca. În Craina, Cliuci (Cheia) i Stari Vlah, instituia cnezatului era diferit
de cea din peninsula Balcanic. Aceste inuturi se bucurau de o mare
autonomie, cnezii având drepturi dup “legea valah” (jus valahichum,
vlaski zakon), i anume: cnezi proprii i doar plata unui tribut anual, fr a
se interveni în administraie. De aceea, nici unui turc, fie spahiu sau cltor,
nu îi era permis s stea prea mult în inutul respectiv i le era interzis s intre
clare i cu caii potcovii în satele din zon.
Astfel, paa din Vidin, înainte s ia vreo msur cu repercusiuni asupra
inutului, trebuia s îi consulte în prealabil pe cnezii de la Cladova i
Negotin. Funcia de cneaz era ereditar, se motenea din tat-n fiu, aceast
drept fiind confirmat printr-un berat de sultan, pân în secolele XVIII-
XIX 47 . Balada lui Ptru din Cobilia spune c satele aveau fiecare, cnezi care
fac ,,sbor de steni i adun birul”.
Aceast funcie de cneaz se mai pstreaz i în prezent în contiina
locuitorilor din zon, termenul local folosit de românii de aici, pentru
primarul satului fiind acela de “chinezul satului” (termen derivat din
cuvântul cneaz).
O alt instituie era cea a voinicilor 48 , care se bucurau de imunitate
fiscal i juridic, satele lor fiind scutite de conac.
Dreptul românesc în inutul dintre Timoc i Morava era foarte puternic,
acest fapt reieind dintr-un codice de legi, kanun-name din vremea lui
Soliman Magnificul (1521), acordat vlahilor în schimbul serviciilor cu
caracter militar, redat integral de Th.N.Trâpcea: “Vlahii din Branicevo i
Vidin s nu plteasc nici haraciu, nici ispenge; s fie scutii i liberi de
orice dare, nici o dare de munc s nu dea. Gloabe i pedepse s plteasc.
Din gloabe i pedepse pe care le dau, cnezii s ia zeciuial. Amintiii vlahi
din cinci case s dea un lncier. Acetia s fac de straj în locurile
deschise. Dac se ivete dumanul, toi vlahii voinici ca clrei vor însoi
pe musulmani. De la fiecare cas s se dea anual sangeacului câte 85 de
akce” 49 . Totui, în aceast perioad de ocupaie turceasc au avut loc
numeroase revolte i lupte duse de domnitorii români de la nord de Dunre,
ajutai de cnezii i haiducii locali împotriva stpânirii turceti.
47 Vuk St. Karadjic, Danilo Aleksijevic I knezovi Karapandjici, p. 284-288; cf. D.Djurdjiev,
Nešto o vaških starješinama pod turskom upravom, p. 53-54; cf. Chopin-Ubicini, Provinces
danubiennes, p. 272; cf. Th. N. Trâpcea, op. cit., p. 60..
48 S.S.Bobcev, Coup d’oeil sur regime juridique des Balkans sous le regime ottoman, p.
188; St. Novakovic, Stara srpska vojska, p.33.
49 Th. N. Trâpcea, op. cit., p. 60.
26