Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

IoneliaToarc
Regiunea studiat, dup cum s-a constatat, datorit aezrii prielnice
între râurile Dunre, Morava, Timoc i munii Râtani, precum i a cadrului
natural favorabil, a oferit dintodeauna omului, bogate i variate resurse de
trai, atrgând astfel, de-a lungul timpului, diferite comuniti umane în
aceste locuri.
În absena izvoarelor istorice i a unor argumente solide referitoare la
arealul în discuie, originea i istoria exact a populaiei spaiul moravotimocean
este greu de studiat, necesitând anchete de teren îndelungate i
foarte detaliate.
Numit generic Craina Serbiei sau Valea Timocului, regiunea este,
astzi, din punct de vedere demografic, un amestec de populaie sârbeasc i
româneasc, fr a se putea preciza îns cu exactitate numrul românilor,
identitatea etnic adesea confuz, precum i presiunile exercitate de statul
sârb asupra minoritarilor îngreunând acest demers. Totodat, recensmintele
oficiale nu pot fi luate ca un reper credibil, datorit politicilor de
deznaionalizare i asimilare întreprinse de-a lungul timpului de autoritile
sârbe, proces ce continu i în prezent foarte activ.
De un real folos în înelegerea i clarificarea multor necunoscute ale
acestei regiuni au fost lucrrile diverilor cercettori care au inclus mcar i
tangenial acest areal în preocuprile lor.
Analiza elementelor de toponimie din arealul moravo-timocean, poate
oferi dovezi incontestabile privind populaia româneasc autohton,
prezent pe aceste meleaguri în mod permanent, începând cu strmoii traci
i romani i pân în zilele noastre, fie c s-a aflat sub dominaie bulgar,
otoman, austriac, apoi sârb.
Influenele sârbeti se resimt mai ales în ultimele decenii, datorit
reducerii izolarii comunitii româneti din regiune în raport cu populaia
înconjurtoare, ocupaiile tradiionale devenind secundare fa de migraia
pentru lucru în orae i strinatate dar i a unor îndeletniciri comune cu
populaia majoritar.
Fiind o regiune mai mult montan, românii din zon au pstrat în
obiceiuri i tradiii toat frumuseea sufletului românesc, rezistând de cele
mai multe ori prin fore proprii, prin profundul ataament fa de limb i
tradiii. Cu toate c au fost mai mereu lipsii de biserici i coli care s le
cultive contiina etnic, acest fapt uurând opera sistematic i masiv
promovat de deznaionalizare i asimilare etnic, românii din arealul
moravo-timocean nu i-au pierdut, nici dup sute de ani, graiul i obiceiurile
strmoeti, aproape identice cu cele din Oltenia, fapt ce demonstreaz
239