Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei
Au fost înfiinate o serie de organizaii culturale i politice care au ca
scop promovarea drepturilor românilor/vlahilor din regiune. Au aprut
câteva publicaii cum ar fi „Vorba Noastr”, „Curcubeul Timocean”, unele
cri, fr prea mare impact îns, deoarece necunoscându-se limba român
scris, acestea au trebuit s fie editate tot în limba sârb.
S-a creat agenia de pres Timoc Press ce produce i unele emisiuni
TV, tiri, precum i documentare despre activitile comunitilor româneti
din regiune.
Emisiunile radio se limiteaz îns la programele folclorice i muzica
româneasc local, comunicarea tirilor între programe fcându-se din
pcate tot în limba sârb.
Alturi de emaniciparea religioas în limba român, o activitate intens
este i în rândul formaiunilor politice. Prima a fost Micarea Democrat a
Românilor din Serbia, înfiinat în 1993 i condus pân în prezent de
Dimitrie Crciunovici. Mai târziu se înfiineaz i Partia Democrat a
Rumânilor din Sârbie, condus de dr. Predrag Balaevici, la ora actual
existând i o serie de partide mici, cum ar fi Partidul Vlahilor Sârbi, de
orientare radical pro-sârbeasc, condus de Zaichescovici, apoi Partidul
Democrat Român de la Petrov si altele practic inactive.
Diversele asociaii culturale sunt în prezent sub egida Consiliului
Rumânilor din Sârbie, care a fost înfiinat în 2007 i este recunoscut de stat
ca reprezentând interesele minoritii vlahe din Serbia.
La nivelul tineretului, situaia este destul de grav. Datorit puternicii
politici de asimilare, precum i în lipsa unor servicii de ordin culturaleducaional
(ore de studiu în limba român, reviste i publicaii în limba
român, televiziune, radio, biseric), tinerii cu mici excepii, renun s mai
vorbeasc în limba matern. Chiar dac acum exist posibilitatea realizrii
studiilor în România, puini tineri aleg aceast opiune, datorit
inconvenientului lingvistic în primul rând. Se constat din ce în ce mai
multe cazuri în care prinii opteaz pentru învarea de ctre copii, numai a
limbii oficiale de stat, în vederea unei mai bune integrri în societatea
sârbeasc.
Singura soluie const în implicarea mai activ a statului român precum
i a instituiilor i asociaiilor nonguvernamentale de profil, în vederea
respectrii în fapt a drepturilor minoritilor i acordurilor internaionale,
referitoare la dreptul minoritilor pentru învmânt i biseric în limba
matern.
238