Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei
Raka, Kosovo, Sandjak i Muntenegru, întemeind mai multe cnezate i
despotate 38 .
Astfel, la sudul Dunrii procesul de formare a poporului i limbii
române prin durata mult mai mare a stpânirii romane s-a putut desfura
chiar mai temeinic decât în Dacia (al crei nume va fi chiar împrumutat
pentru parte din Moesia). Muli lingviti (printre care Sextil Pucariu, E.
Gamillscheg), crora li se adaug i istoricul Silviu Dragomir, susin c
Timocul, Banatul i Oltenia sunt leagnul formrii limbii române 39 . Sârbii
au slavizat mult mai târziu i numai parial, rmiele coloniilor romane i
populaia trac romanizat.
În timpul migraiilor i atacurilor avaro-slave de dup sec. VII
populaia sud-dunrean romanizat a fost parte slavizat, parte s-a retras în
munii din Peninsula Balcanic, dând populaia aromân, parte s-a retras
înspre apus între coasta dalmat, Drava i Morava dând pe acei maurovlahi
(morlaci sau vlahii negri) 40 , iar o parte a rmas în munii Timocului,
numeroase izvoare amintind de vlahii timoceni. La 818 “ducis
Timocianorum” 41 trimit soli la franci spre a solicita ajutor împotriva
bulgarilor. Stoian Markovici în “Les problemes serbes” se refer la
Constantin Porfirogenitul care meniona c pe Morava, Mlava, Pecus nu
erau sârbi, ci o alt “populaie de o alt formaie etnic” 42 .
inutul ajunge de pe la anul 1000 iar în stapânire bizantin vreme de
dou secole. Dup cum relateaz clericul Ansbertus 43 , participanii la
cruciada a treia au fost atacai de vlahii dintre Timoc i Morava. Niketas
Choniates i Kekaumenos amintesc de o tradiie a rezistenei valahe în faa
bizantinilor.
În secolele X si XI, românii din rsritul Serbiei au avut cnezatul lor
propriu, ce se întindea pe ambele pri ale Dunrii, iar în secolul XII au
contribuit la crearea unui arat împreun cu bulgarii, care s-a meninut
independent aproape un veac.
În 1292, Milutin, succesorul lui Stevan Nemanja, trece pentru prima
oar râul Morava, îi învinge pe Drman i Cudelin, evenimentul fiind foarte
38 I.F.Dobrescu, N.L.Dobrescu, op. cit., p.80.
39 Gheorghe Zbuchea, (2002), Românii timoceni, Editura Mirton, Timioara, pag. 26.
40 ***, (1996), Dicionar de istorie veche a României, Bucureti, p. 384.
41 Annales Regni Francorum, apud Aurel Decei, p. 63-64.
42 Sandu Cristea Timoc, (1995), Mrturii de la românii uitai, Editura Astra Român, p.
116
43
Ansbertus, Ystoria de expeditione Frederici.....în Fontes Rerum Austriacarum, I
Abteilungen: Scriptores, I Band, p. 15; cf. L.Ranke, Die Serbische Revolution, p. 250.
24