Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

IoneliaToarc
cu cea de cetenie sârb, datorit faptului c se afl în componena statului
sârb. Contiina propriului specific etnic i lingvistic se manifest prin
recunoaterea identitii de vlah sau rumân, din pcate, acest lucru românii
din regiune îl recunosc numai la nivel local sau când e vorba de deosebirea
de sârbii din satele sau regiunile vecine, i nu la nivel de declaraii oficiale.
Motivele sunt fie de ordin politic, în general persistând frica de a nu
avea neplceri din cauza declarrii unei alte identiti decât cea majoritar,
fie din dorina de identificare cu populaia majoritar titular în statul care îl
reprezint, precum i dorina de a depi marginalizarea politic, socioeconomic,
cultural, psihologic creat pe parcursul mai multor decenii la
care au fost supui locuitorii de aici.
Identitatea de român s-a diminuat mult începând cu perioada de dup
ce de-al doilea rzboi mondial, datorit politicilor agresive de asimilare
etnocultural, precum i crearea din partea statului sârb a unei imagini a
românilor inferioare celei de sârb, adesea cu sens peiorativ. Un alt motiv de
negare a identitii române l-a constituit situaia politic i socio-economic
din România post revoluionar, românii din regiune refuzând s se
identifice cu românii venii la munc în Serbia, deoarece li s-a creat o
imagine negativ despre România. Pe parcursul deplasrilor realizate în
regiune în perioada 1999-2002 fiind i primii ani în care am luat contact cu
realitile din teren, în discuii legate de identitatea locuitorilor, m-am lovit
de multe ori de afirmaii de genul "eu nu sînt român, nu sînt ca cei care îmi
lucr pmâtul, eu sînt sârb".
Abia dup 2001, datorit schimbrii conjucturii internaionale, precum
i a raporturilor politice i socio-economice dintre cele dou ri, România
îmbuntindu-i în ultimul timp imaginea în raport cu Serbia, micrile de
emancipare etnic româneasc au început s reapar.
În prezent s-a ajuns în situaia c vlahilor vorbitori de limb român,
dei numr aproximativ 40.000 de oameni conform recensmântului din
2002, cu mult mai mult fa de românii din Voivodina i cca. 200.000-
300.000 în realitate, acordarea drepturilor fundamentale la învmânt i
religie în limba matern, s se fac doar la nivel declarativ, realitatea din
teritoriu susinând acest fapt.
Din pcate învmântul în limba român lipseste total, nu exist nici
mcar predarea facultativ a limbii române în vreo coal din regiune.
Iniiativa înfiinrii Protopopiatului de Dacia Ripensis în 2004 de ctre
preotul Boian Alexandrovici în satul natal Malainia a fost întâmpinat
negativ de ctre oficialitile Bisericii Ortodoxe Sârbe care au creat o serie
de probleme, împiedicând mult timp oficierea slujbelor în limba român.
237