Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

15.09.2023 Views

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei Opincile de femei erau înclate peste ciorapi treisferturi din aba pe care le-au numit „uari“. În perioada iernii femeile, la ocazii festive, au înclat peste aceti ciorapi, „caluo“ (ciorapi mai scuri din postav), urmai fiind de ciorapii de lân. Maina de cusut a intrat în uz prin anii 1880, femeia scpând de cusutul hainelor la mân. Modelele vechi au fost pstrate pân la sfâritul Primului Rzboi Mondial. Dezvoltarea mineritului în Valea Timocului i construirea cii ferate Zajear – Parain, au dat posibilitatea populaiei s procure mai uor hainele necesare. A început vopsirea esturii cu sulfat negru cumprat din comer i înlocuirea postavului alb cu cel negru. Costumul popular a fost purtat pân la începutul secolului al XX-lea, astzi foarte greu se mai poate gsi, acum “aa port se gsete decât pe la vreunele care i pstreaz îmbrcmintea btrân în lacr (lada de zestre) i rar o îmbrac” 299 . În general costumul popular se folosete în cadrul festivalurilor folclorice sau la anumite srbtori. Singurul element folosit frecvent i azi de btrânii satului, este traista. Dup cum s-a vzut, interesul pentru comunitatea de români din regiune, nu este de dat foarte recent, primele însemnri despre acetia fiind fcute acum un secol si jumtate, specialitii români cât i cei sârbi fiind preocupai de specificul acestei populaii i de cultura sa popular, chiar dac Foto 99 Modele de traist cercetrile lor au urmat traiecte diferite. Regiunea din Serbia de rsrit, este foarte bogat în obiceiuri care joac un rol important chiar i azi in viaa cotidian a locuitorilor. Multe rituri se practic i în prezent, în timp ce altele mai supravieuiesc doar în amintirea oamenilor mai în vârst. Obiceiurile românilor din aceast regiune se caracterizeaz printr-o unitate terminologic, structural-fenomenologic, simbolic extrem de mare. Civilizaia i cultura carpatic au rmas imortalizate în costumele i custurile specifice. Portul popular, alimentat permanent de aria montan i 299 Ion Zicereanu, Boja Abraevici, op. cit., p. 91. 232 Foto 98 Ciorapi de lân model nou, pentru femei

IoneliaToarc adaptat la condiiile geografice de deal i câmpie, prezint pe fondul unor elemente autentice de baz, variaii care îi sporesc valoarea artistic. Portul popular reflect de asemenea i ocupaiile principale ale comunitii românei din zon. Din pcate, datorit faptului c numrul lucrrilor publicate în România este destul de mic, viaa spiritual a românilor din arealul moravo-timocean nu s-a bucurat de atenia care i s-ar fi cuvenit, în mai toate studiile tiprite la noi în ar existând câteva pagini despre obiceiurile i folclorul acestei comuniti, îns pân acum nefiind editat nici o lucrare tiinific de mare amploare despre comunitatea românilor aflat între valea Moravei i Valea Timocului. S-a constatat c tipul, graiurile, portul, obiceiurile, tradiiile i toate manifestrile de via sunt aproape identice cu cele ale românilor din Oltenia, Muntenia i Banat. Chiar dac aceast regiune a fost vizitat de o serie de cercettori în ultimele dou veacuri, este una extrem de bogat din punct de vedere etnocultural. Arealul studiat fiind un spaiu extrem de tradiional, constituie o adevrat arhiv etnografic, un adevrat muzeu viu, în care se pot întâlni i culege obiceiuri i tradiii care s-au stins de mult în alte zone. Regiunea din estul Serbiei pstreaz elemente inedite provenite atât din valorificarea resurselor specifice muntelui, cât i din obiceiurile i cultura pastoral transmis de-a lungul generaiilor. Este, pe scurt, un teren aproape necercetat, pentru o cercetare complex fiind nevoie îns de echipe de cercetare interdisciplinare care s studieze elementele istorice, geografice, etnografice, lingvistice, etnomuzicologice etc. 233

IoneliaToarc<br />

adaptat la condiiile geografice de deal i câmpie, prezint pe fondul unor<br />

elemente autentice de baz, variaii care îi sporesc valoarea artistic. Portul<br />

popular reflect de asemenea i ocupaiile principale ale comunitii<br />

românei <strong>din</strong> zon.<br />

Din pcate, datorit faptului c numrul lucrrilor publicate în România<br />

este d<strong>estul</strong> de mic, viaa spiritual a românilor <strong>din</strong> arealul moravo-timocean<br />

nu s-a bucurat de atenia care i s-ar fi cuvenit, în mai toate studiile tiprite la<br />

noi în ar existând câteva pagini despre obiceiurile i folclorul acestei<br />

comuniti, îns pân acum nefiind editat nici o lucrare tiinific de mare<br />

amploare despre comunitatea românilor aflat între valea Moravei i Valea<br />

Timocului.<br />

S-a constatat c tipul, graiurile, portul, obiceiurile, tradiiile i toate<br />

manifestrile de via sunt aproape identice cu cele ale românilor <strong>din</strong><br />

Oltenia, Muntenia i Banat.<br />

Chiar dac aceast regiune a fost vizitat de o serie de cercettori în<br />

ultimele dou veacuri, este una extrem de bogat <strong>din</strong> punct de vedere etnocultural.<br />

Arealul <strong>studia</strong>t fiind un spaiu extrem de tradiional, constituie o<br />

adevrat arhiv etnografic, un adevrat muzeu viu, în care se pot întâlni i<br />

culege obiceiuri i tradiii care s-au stins de mult în alte zone.<br />

Regiunea <strong>din</strong> <strong>estul</strong> <strong>Serbiei</strong> pstreaz elemente inedite provenite atât <strong>din</strong><br />

valorificarea resurselor specifice muntelui, cât i <strong>din</strong> obiceiurile i cultura<br />

pastoral transmis de-a lungul generaiilor.<br />

Este, pe scurt, un teren aproape necercetat, pentru o cercetare<br />

complex fiind nevoie îns de echipe de cercetare interdisciplinare care s<br />

studieze elementele istorice, geografice, etnografice, lingvistice,<br />

etnomuzicologice etc.<br />

<br />

233

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!