Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica
ComunitatearomâneascdinestulSerbiei Opincile de femei erau înclate peste ciorapi treisferturi din aba pe care le-au numit „uari“. În perioada iernii femeile, la ocazii festive, au înclat peste aceti ciorapi, „caluo“ (ciorapi mai scuri din postav), urmai fiind de ciorapii de lân. Maina de cusut a intrat în uz prin anii 1880, femeia scpând de cusutul hainelor la mân. Modelele vechi au fost pstrate pân la sfâritul Primului Rzboi Mondial. Dezvoltarea mineritului în Valea Timocului i construirea cii ferate Zajear – Parain, au dat posibilitatea populaiei s procure mai uor hainele necesare. A început vopsirea esturii cu sulfat negru cumprat din comer i înlocuirea postavului alb cu cel negru. Costumul popular a fost purtat pân la începutul secolului al XX-lea, astzi foarte greu se mai poate gsi, acum “aa port se gsete decât pe la vreunele care i pstreaz îmbrcmintea btrân în lacr (lada de zestre) i rar o îmbrac” 299 . În general costumul popular se folosete în cadrul festivalurilor folclorice sau la anumite srbtori. Singurul element folosit frecvent i azi de btrânii satului, este traista. Dup cum s-a vzut, interesul pentru comunitatea de români din regiune, nu este de dat foarte recent, primele însemnri despre acetia fiind fcute acum un secol si jumtate, specialitii români cât i cei sârbi fiind preocupai de specificul acestei populaii i de cultura sa popular, chiar dac Foto 99 Modele de traist cercetrile lor au urmat traiecte diferite. Regiunea din Serbia de rsrit, este foarte bogat în obiceiuri care joac un rol important chiar i azi in viaa cotidian a locuitorilor. Multe rituri se practic i în prezent, în timp ce altele mai supravieuiesc doar în amintirea oamenilor mai în vârst. Obiceiurile românilor din aceast regiune se caracterizeaz printr-o unitate terminologic, structural-fenomenologic, simbolic extrem de mare. Civilizaia i cultura carpatic au rmas imortalizate în costumele i custurile specifice. Portul popular, alimentat permanent de aria montan i 299 Ion Zicereanu, Boja Abraevici, op. cit., p. 91. 232 Foto 98 Ciorapi de lân model nou, pentru femei
IoneliaToarc adaptat la condiiile geografice de deal i câmpie, prezint pe fondul unor elemente autentice de baz, variaii care îi sporesc valoarea artistic. Portul popular reflect de asemenea i ocupaiile principale ale comunitii românei din zon. Din pcate, datorit faptului c numrul lucrrilor publicate în România este destul de mic, viaa spiritual a românilor din arealul moravo-timocean nu s-a bucurat de atenia care i s-ar fi cuvenit, în mai toate studiile tiprite la noi în ar existând câteva pagini despre obiceiurile i folclorul acestei comuniti, îns pân acum nefiind editat nici o lucrare tiinific de mare amploare despre comunitatea românilor aflat între valea Moravei i Valea Timocului. S-a constatat c tipul, graiurile, portul, obiceiurile, tradiiile i toate manifestrile de via sunt aproape identice cu cele ale românilor din Oltenia, Muntenia i Banat. Chiar dac aceast regiune a fost vizitat de o serie de cercettori în ultimele dou veacuri, este una extrem de bogat din punct de vedere etnocultural. Arealul studiat fiind un spaiu extrem de tradiional, constituie o adevrat arhiv etnografic, un adevrat muzeu viu, în care se pot întâlni i culege obiceiuri i tradiii care s-au stins de mult în alte zone. Regiunea din estul Serbiei pstreaz elemente inedite provenite atât din valorificarea resurselor specifice muntelui, cât i din obiceiurile i cultura pastoral transmis de-a lungul generaiilor. Este, pe scurt, un teren aproape necercetat, pentru o cercetare complex fiind nevoie îns de echipe de cercetare interdisciplinare care s studieze elementele istorice, geografice, etnografice, lingvistice, etnomuzicologice etc. 233
- Page 193 and 194: IoneliaToarc „SLOBADZÎT JUOCU“
- Page 195 and 196: IoneliaToarc cunoate destul de bine
- Page 197 and 198: IoneliaToarc Sînta Maria (Adormire
- Page 199 and 200: IoneliaToarc îninte. De când a ve
- Page 201 and 202: IoneliaToarc poman peste fereastr 4
- Page 203 and 204: IoneliaToarc Masa de prânz începe
- Page 205 and 206: IoneliaToarc urând prosperitate go
- Page 207 and 208: IoneliaToarc joi i sâmbt. La poman
- Page 209 and 210: IoneliaToarc Fiecare poart o rdcin
- Page 211 and 212: IoneliaToarc la zâua de Sâmî, p
- Page 213 and 214: IoneliaToarc aptezeci au încetat s
- Page 215 and 216: IoneliaToarc apusul soarelui strach
- Page 217 and 218: IoneliaToarc se ia dintr-însul at
- Page 219 and 220: IoneliaToarc La “bcie”, toi ste
- Page 221 and 222: IoneliaToarc cpunii i celorlali dec
- Page 223 and 224: IoneliaToarc „S-ajue“. Aceast c
- Page 225 and 226: IoneliaToarc alungat seceta. Interd
- Page 227 and 228: IoneliaToarc este considerat protec
- Page 229 and 230: IoneliaToarc hrnete cu sângele cui
- Page 231 and 232: IoneliaToarc „Manuoa“ (Manole),
- Page 233 and 234: IoneliaToarc INSTRUMENTELE 287 cele
- Page 235 and 236: IoneliaToarc Când termin strigtura
- Page 237 and 238: IoneliaToarc jucau, încercând s v
- Page 239 and 240: IoneliaToarc pe urm le usci, p le b
- Page 241 and 242: IoneliaToarc PORTUL TRADIIONAL Inu
- Page 243: IoneliaToarc Peste cma femeile au
- Page 247 and 248: IoneliaToarc Folosindu-se îns de t
- Page 249 and 250: IoneliaToarc cu cea de cetenie sâr
- Page 251 and 252: IoneliaToarc Regiunea studiat, dup
- Page 253 and 254: IoneliaToarc Subieci intervievai, v
- Page 255 and 256: IoneliaToarc bât, bâe - bât bâz
- Page 257 and 258: IoneliaToarc curcubt - dovleac curi
- Page 259 and 260: IoneliaToarc joimari - Joia Mare ju
- Page 261 and 262: IoneliaToarc oriz - orez ostai - a
- Page 263 and 264: IoneliaToarc sârme - sarmale sât
- Page 265 and 266: IoneliaToarc rep - igl [din sârb.
- Page 267 and 268: IoneliaToarc Foto 26 Cas veche reno
- Page 269 and 270: IoneliaToarc Foto 79 Obinerea brân
- Page 271 and 272: IoneliaToarc Constante, C., Golopen
- Page 273 and 274: IoneliaToarc Kanitz, F. (1868), Ser
- Page 275 and 276: IoneliaToarc Timoc, Cristea Sandu (
- Page 277 and 278: IoneliaToarc Anexe Prezena elementu
- Page 279: HartaetnograficaTurcieieuropeneiast
- Page 283: IoneliaToarc HartaetnograficaTurcie
- Page 287: IoneliaToarc Hartaetnograficapopul
- Page 291: IoneliaToarc Hartalumiislovene, în
IoneliaToarc<br />
adaptat la condiiile geografice de deal i câmpie, prezint pe fondul unor<br />
elemente autentice de baz, variaii care îi sporesc valoarea artistic. Portul<br />
popular reflect de asemenea i ocupaiile principale ale comunitii<br />
românei <strong>din</strong> zon.<br />
Din pcate, datorit faptului c numrul lucrrilor publicate în România<br />
este d<strong>estul</strong> de mic, viaa spiritual a românilor <strong>din</strong> arealul moravo-timocean<br />
nu s-a bucurat de atenia care i s-ar fi cuvenit, în mai toate studiile tiprite la<br />
noi în ar existând câteva pagini despre obiceiurile i folclorul acestei<br />
comuniti, îns pân acum nefiind editat nici o lucrare tiinific de mare<br />
amploare despre comunitatea românilor aflat între valea Moravei i Valea<br />
Timocului.<br />
S-a constatat c tipul, graiurile, portul, obiceiurile, tradiiile i toate<br />
manifestrile de via sunt aproape identice cu cele ale românilor <strong>din</strong><br />
Oltenia, Muntenia i Banat.<br />
Chiar dac aceast regiune a fost vizitat de o serie de cercettori în<br />
ultimele dou veacuri, este una extrem de bogat <strong>din</strong> punct de vedere etnocultural.<br />
Arealul <strong>studia</strong>t fiind un spaiu extrem de tradiional, constituie o<br />
adevrat arhiv etnografic, un adevrat muzeu viu, în care se pot întâlni i<br />
culege obiceiuri i tradiii care s-au stins de mult în alte zone.<br />
Regiunea <strong>din</strong> <strong>estul</strong> <strong>Serbiei</strong> pstreaz elemente inedite provenite atât <strong>din</strong><br />
valorificarea resurselor specifice muntelui, cât i <strong>din</strong> obiceiurile i cultura<br />
pastoral transmis de-a lungul generaiilor.<br />
Este, pe scurt, un teren aproape necercetat, pentru o cercetare<br />
complex fiind nevoie îns de echipe de cercetare interdisciplinare care s<br />
studieze elementele istorice, geografice, etnografice, lingvistice,<br />
etnomuzicologice etc.<br />
<br />
233