Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

IoneliaToarc
Peste cma femeile au îmbrcat „ceb“, hain fr mâneci, care a
fost cusut din postav alb. În unele sate se numea „ain“ sau “bibrac“.
Aceast îmbrcminte a fost înlocuit cu vest „ilâc“ spre sfâritul secolului
al XIX-lea. Ele au fost confecionate din postav vopsit (culoare neagr sau
brun-închis), cusute i împodobite la maina de cusut.
Foto 97 Port femeiesc specific satelor de rani
ubcojoc
este
îmbrcminte
comun (ca o
hain de
iarn)
confecionat
din postav
alb. A fost
purtat peste
„zabun“ sau
„an“ în
condiii de
iarn.
Acoperirea capului s-a fcut în funcie de statul femeii 298 . Femeile
cstorite îi confecionau „pei“(mee) din prul czut în urma
pieptnrii, dup care se împletea cu prul „viu“ i cu uvie de lân în jurul
capului sub diferite forme. Deasupra au purtat „aps“, iar peste aceasta
„propuad“.
În urma interdiciei de a purta aps, pentru acoperirea capului s-a
folosit numai „propuad“, care se obinea prin esutul inului sau a
bumbacului cu in. Basmaua de culoare alb sau galben, cu o bordur
floral de culoare neagr începe s fie purtat pe la începutul secolului al
XX-lea. Se legau pe sub brbie cu nodul fcut la cretet.
Pentru decorarea i împodobirea basmelelor s-au folosit penele rare de
psri, legate în buchet numit „cocuori“ i împreun cu buchetul de colilie
uscat, a fost prins la ceaf. Faa au decorat-o cu o floare a crei coad a fost
vârât sub basma: fetele au purtat floarea de partea stâng, iar femeile de
partea dreapt.
298 National Museum Zajear, op.cit., p. 38.
231