Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei
scopul „rezolvrii“ igienei la români, deoarece „cciulile de astzi nu sunt
deloc practice...“ ceea ce a fost pretextul pentru eliminarea mrcii de la
costumul popular. Aceasta s-a întâmplat i cu basmelele purtate de femei,
câiva ani mai devreme.
Opin-opincile au fost confecionate din piele brut de porc „de
poarc” i mai târziu de vit. Pielea se jupuia cu cuitul, se punea sare pe
ea, „câta piatr vânt”, i se punea la uscat. Prul a fost tuns sau ras de pe
piele cu o bucat de sticl. Au fost cusute cu sfoar de câli, iar pentru
legarea pe picior s-a folosit sfoar de lân. Aceleai opinci au fost purtate în
fiecare zi i la ocazii speciale. Iniial, opincile erau fcute fr clcâi, “c la
noi a fost srcie mare, c a fost copii mulî, porcu mic, pielea mic, i cât
a fost pielea atât a fost opinca de mare, fr clcâni”(B.N.).
Opincile au fost înclate peste obiele. Pe perioada iernii piciorul a fost
înfurat cu piele de miel brut, peste care se trgeau opincile. Pentru ocazii
festive pentru brbai se cauut „calcio“, ciorapi scuri din aba. Mai târziu
apar ciorapii de lân.
Cmaa pentru femeie, dup croial i cusut nu diferea de cea
brbteasc. În timp ce cmaa brbteasc a ajuns pân la genunchi, cea de
femeie a fost msurat dup înlimea persoanei, de la umeri pân la clcâi.
A fost cusut din pânz de cânep, iar mai târziu dintr-o combinaie esut
din cânep i bumbac. Erau brodate partea de la gât i piept a cmii,
mânecile pe partea exterioar, tivul mânecelor i tivul de jos al cmii.
Lungimea cmii
era reglat cu
cingtoarea, astfel
încât s acopere
genunchii.
Pe partea din
fa i din spate a
fost legat câte un
„oprieg“ sau
„zvelc cu
ciucuri“. Acestea
sunt pistelci cu Foto 96 Port femeiesc i brbtesc caracteristic satelor de
ciucuri care au
munteni-ungureni
fost compuse din
partea de sus esut, i partea de jos creat din ciucuri.
230