Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

IoneliaToarc
pe urm le usci, p le baî, p pre urm le drceti, p cât chin a fost”
(B.N.).
„In“ (inul) a fost prelucrat în acelai fel. Cânepa i inul nu se mai
cultiv de la începutul anilor aizeci.
„Lîna“ (lâna). Tunsul oilor a fost fcut de ctre brbai, în iunie i iulie,
dup înrcarea mieilor. Lâna se spla “cu ap fiart, la oga, unde a fost
ogaele, unde a fost ap mi mult, din ap fiart cu ap rce, s
limpezte, s pune pe gard”(A.D.). Dup spalare, lâna era „dârndait“,
scuturat prin lovirea cu un b i apoi „scarmanat“ (ruperea uvielor),
activitate realizat manual de femei. „Darait“ (drcitul) a fost efectuat cu
ajutorul unui „darac“ (drac). Prin drcit au obinut „pâr“ (lân de
calitate) sub form „caer“, din care au obinut fire toarse mai subiri sau mai
groase, pentru de esutul fustelor, a pturilor, tritilor, feelor de pern,
orurilor i executarea ciucurilor pe ele, pentru cingtori i brodrii.
„Canur“ (lân de calitate mai proast) a fost toars pentru bteal. Mai
târziu a fost prelucrat în atelier de drcit lâna.
„Tuors“ (torsul) lânii era efectuat folosind „furc“ (furca) i „fus“
(fusul). Furcile de tors erau fcute de brbai, iar fusele luate, la schimb, de
la igani. Toate
aceste activiti de
prelucrare a lânii
erau executate de
femei, în cadrul
clcilor sau
eztorilor, fiind o
form de ajutor în
comunitate.
esturile nu se
vopseau, predomina
îmbrcmintea
monocromatic.
Foto 92 Modele de furc
Pentru obinerea unor fire vopsite folosite pentru decorarea anumitor pri
ale îmbrcminii, “a fost cernele”, se foloseau anumite plante i frunze:
„negru“, era obinut prin fierberea firelor toarse în coaj de „frasân negru“
(frasin negru) i mai târziu adugând sulfat negru. „Braun“ (maron) a fost
obinut din frunze de nuc în combinaie cu coji de nuci crude. Maron
deschis s-a obinut din frunze de gutui. Pentru obinerea culorii „galbin“-
galben, a fost folosit coaja de ceap, iar pentru nuana de portocaliu,
227