Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

IoneliaToarc
jucau, încercând s vindece oamenii bolnavi prin zgâlâire. Cercettorul
asociaz acest joc, obiceiului sârbesc “Krallica” (Regina) 291 .
M.G. Milichevici amintete i el de “ Criee sau Rusale”, care în satul
Duboka au devenit celebre, jocul adunând mult lume pentru a vedea “cum
vor cdea Rusalele i cum crbuul 292 (cumpoierul) le va readuce în
simire, prin glasul crbielor(cimpoiului) lui”.
Ritualul este descris i de ali cercettori, în 1938 i 1939, G.A.
Küppers asistând la „caderea Rusaliilor” în acelai sat, a fost uimit s
regseasc exact acelai ansamblu ritual consemnat cu o jumtate de secol
înainte.
Important de menionat, e c acest obicei se pstreaz i astzi în satele
din inutul Zvijd, cu precdere în satul Duboka, dar numai la nivel de
spectacol, ritualul propriu-zis i scopul în sine al ritualului, nu se mai
întâlnete.
De la ritmul tribal al horei-dansul colectiv inconfundabil al regiuniipân
la “clb” sau “clb”, cciulile originale ale muntenilor din zon,
tezaurul folclorului românilor din zon, este imens pentru patrimoniul
cultural românesc i universal.
PORTUL POPULAR
Regiunea din estul Serbiei Centrale este considerat de specialitii
sârbi i nu numai, ca fiind una dintre cele mai interesante regiuni din
Balcani, atât din punct etnic cât i din punct de vedere etnologic 293 .
Costumul popular reprezint o trstur important, ce caracterizeaz
un grup etnic i contribuie la o mai bun cunoatere a tradiiei i culturii
populare a acelui grup.
Co-existena naionalitilor român i sârb în regiunea cuprins între
Timoc i Morava, a dus la o bogie i o varietate de elemente în
îmbrcmintea tradiional.
În privina portului tradiional la românii din regiune, caracterizat prin
elemente arhaice, etnologul Zecevic constat câteva mici diferene, date
cum era i firesc, de zonele în care acetia locuiesc, costumul românilor
291 Tihomir Georgevici, op. cit., p. 43 i pp. 91-94.
292 Termenul de crbu face referire la cimpoier, cimpoiul în grai local fiind numit
“carab”.
293 National Museum Zajear, op. cit., p. 38.
225