Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei
Hora s-a numit „uor“ i se juca închis 288 . Deschiderea horei este o
apariie recent, spre sfâritul anilor treizeci ai secolului XX sub influena
modului sârb de a juca. Jocul era iniiat de conductorul petrecerii (gazda
sau colcar) sau cel mai nerbdtor, în acelai timp i cel mai bun juctor.
Dac începea hora un brbat cstorit, în hor se prindeau mai întâi soii i
soiile, i apoi cei necstorii. Având în vedere c a fost ruine ca o fat s
joace lâng un brbat cstorit sau un biat lâng o femeie cstorit,
trecerea era fcut de rude sau juctorii de acelai sex. Dup deschiderea
horei, brbatul, dup regul, a fost conductorul horei.
inutul în hor a fost strâns, doar
de centur, mâna stâng peste cea
dreapt. Libertatea micrilor se
reflect în rotirea ritmic în timpul
pirii i legnarea în timpul tresririi,
acest procedeu fiind caracteristic mai
ales la românii din zona Timocului
Negru (ârnoreca).
În timpul rotirii, femeia inea
privirea înainte i capul se legna uor
pe umeri. Brbaii, în timpul jocului
puteau s fac micri improvizate, dar
n-aveau voie s ias din sistemul de baz al jocului.
Solul era atins întotdeauna cu talpa întreg, iar pasul fr ridicare de
la sol, cu încovoierea genunchilor în jos. În timpul jocului, se strigau adesea
glume. Acestea mai sunt cunoscute i astzi, de majoritatea femeilor din
regiune.
„i cînd muica ma facut
Urs în uor n-am vadzut,
Da acuma, vai i mie,
Uoe-l juac lîng mie!“(F.P.)
„în-e daico pîn mîi puot!“(F.P.)
„Cîtr mie, cîtr ie,
cîtr nuoi amînduoi!“(F.P.)
288 Explicaiile legate de desfurarea horei, sunt culese de la acelai Filip Paunelovic,
Osnicea, care de peste dou decenii, este conductorul ansamblului folcloric din sat.
222
Foto 89 Ansamblu folcloric