Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei
„Giegiu”, „Ruia Ruiculi”, „Biau, mnânc, mâncarea nu-mi plae”, dar i
variata baladei „Mioria” cunoscut în regiune sub numele “Pe-un crac de
munte”, „Strig o fat din cetate”, „Iovan Iorgovan”, „Meteru Manoile”
etc.
Regretatul Draghi Cârcioab, elevul lui Slobodan Bâz i unul din stâlpii
micrii de renatere a românilor din Slatina Borului, a deinut de asemenea
un repertoriu impresionant de piese autentice, îns a dobândit i faima de
“restaurator” de cântece, deoarece unor vechi texte locale le-a dat ritm,
cântându-le „câta mi iut”.
Foto 87 Transmiterea folclorului
tinerei generaii
Cântecele de joc, erau expresii
ale ritmului interior, fiind cântece
legate de dans, hora identificânduse
cu jocul.
Cântecele rituale, religioase i
magice, cântate în situaii bine
definite, sunt un alt fragment din
bogatul folclor românesc dintre
Timoc i Morava.
a) Cântecele de srbtoare, înc active, sunt periodice i comemoreaz
diferite întâmplari din istoria religioas (colindele) sau pentru înduplecarea
naturii (cântecele pentru oprirea ploii “muma ploii”, cântecul crielor,
cântecul paparudei); nu insist asupra lor, deoarece ritualurile au prezentate
detaliat în subcapitolul legat de obiceiuri i tradiii.
b) Cântecul de înmormântare “petrectura”, este poate cel mai
important i cunoscut cântec ritual propriu-zis. Ea are un coninut invariabil,
în „petrectur“ dându-se adesea mortului sfaturi despre drumul spre lumea
cealalt, despre pericolele care îl ateapt pe acest drum. Din pcate, acest
cântec este pe cale de dispariie, datorit faptului c petrectoarele ori au
murit, ori mai sunt foarte puine i în vârst, iar din generaia tânr, nu mai
vrea nimeni s învee textele. Un exemplu de petrectur, este Cânecu
raiului, cântat de baba Piersa din Gornjana, Bor, 85 de ani.
220