Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei
neobinuit bogie. Cântecul în îneles de muzic i poezia în îneles de
vers cântat, alctuiesc în mintea stenilor o unitate organic de nedescris.
Cântecele se pot împri în cântece de lume, din care fac parte
cântecele lirice i cântecele epice i cântece rituale.
Cântecele lirice aveau o tematic foarte larg, ele cântând despre
frumuseea iubirii, despre secretele iubirilor ascunse, despre dorul de familie
i altele. Ele persist înc, fiind întâlnite în repertoriul majoritii
persoanelor din generaia a treia, numite “cântece de btrânea“: “Cucu
cânt, mierla zâce“, „Negotine, Negotine“, „ede una la o lun“,
„Gherghin, Gherghin“, „Fugi, urâte e pe prag“, „Departe, naic,
departe“, „Frunzâoar, iarb crea“, „Foaie verde, spic de grâu“,
„Dunric, Dunric“ 282 .
Cântecele epice au avut texte cu coninuturi tematice diferite, balada
fiind aici caracteristic.
În funcie de coninutul lor, baladele din regiunea Serbiei de rsrit pot
fi gupate în:
a) Balade pastorale, ce aveau ca teme întâmplrile i nenorocirile
ciobanilor, despre câinii lor, despre lupta dus s-i salveze turmele de hoi,
de animale slbatice sau de intemperii.
b) Baladele vitejeti (eroice sau voiniceti) i haiduceti, aveau ca
teme: vitejia i înelepciunea btrânului Novac, ale fiului su „Gruia lu
Novac“, nedreptatea fcut prizonierului „eu“, lupta pentru dreptate dus
de haiducii „Ptru i-n Cobiia î Milan i-n Rabruva“ (Petru din Kobilje i
Milan din Rabrovo), problemele haiducului „Cuosta Bala“ i vitejia
haiducului Velcu. Ali eroi sunt cântai în legendele: Ptru di la Izvor,
Marcu Viteazu, Gruicea, Novac, Doiecin, Ghi Ctni 283 .
c) Baladele istorice cântau despre uciderea cneazului Mihajlo
Obrenovi, suferinele soldailor din desele rzboaie din aceast zon, bine
ilustrate în cântecul „Fia, muc, blastamat“ („Fire-ai, muic,
blestemat“), suferinele soldailor de pe râul Drina din anul 1944 în
baladele „i la Drina“, „in cîmpu Jedenulu“ 284 .
c) Baladele fantastico-mitologice erau: balada Iana Sîmdzîana, în care
aceasta se lupt împotriva cstoriei cu fratele ei, Soarele; balada meterul
282 Aceste cântece sunt cântate de Saronic Persa, sat Gorneana i Nestorovic Miriana, sat
Criveli.
283 Cristea Sandu Timoc, (1967), Cântece btrâneti i doine, Editura pentru literatur,
Bucureti.
284 Aceste legende mai erau cântate înc în anul 1985, în satul Gornjana, de Saronic Persa,
85 ani, când au fost culese de Miladin Šaronji.
218