Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei
câmpului, îi puneau în acel, în hoara zânelor deoarece credeau c acestea au
grij de ei, pân mamele îi terminau lucrul.
Exist îns i credina în zâne rele care se pot transforma în arpe sau în
balaur, fr îns a ucide pe nimeni. Ele pot doar s posede oameni, mai ales
nou-nscuii, singura protecie fiind suntoarea, imediat dup natere copilul
i lehuza trebuind s fie afumai cu fum de suntoare uscat.
Zmu-zmeul sau zburtorul (B.C., Z.C., Z.J.), este personajul mitologic
legat de vârsta adult din viaa omului (latura sa erotic). Este perceput ca o
fiin asemntoare opârlei, dar de mari dimensiuni i cu aripi de liliac. El
se poate vedea doar noaptea i triete în scorburile copacilor din pduri, în
peteri sau locuri izolate departe de oameni. Oamenilor nu le face ru, dar
poate s s sperie vitele. Când se împrtie oile i toate pleac în aceeai
direcie, se spune c este “zmul” sau „muma padurii“.
Acesta se poate transforma cel mai adesea în brbat, care poate avea
relaii intime cu o femeie vduv sau cu o fat btrân, de aceea ele evit
mritatul. În cas el intr i iese prin co, în form de flacr. Din asemenea
relaii se pot nate i copii. Localnicii cred despre aceti copii c sunt mai
mereu sntoi i neînfricai.
Dracu triete în ap. Se gsete de obicei în jurul morilor, în ape de
mic adâncime, pe sub poduri i puni: „Pândete trectorii ca s-i trag în
ap. Conductorul tuturor este tarturu al batrân“ (tartorul cel btrân)
(F.P.).
În forma sa adevtrat diavolul e negru, pros, are cap de câine,
picioare i urechi de capr i coada lui e bifurcat. Poate s ia orice form,
chiar i de om. Nu face ru femeilor care spal rufele în râu i oamenilor
care înmoaie cânepa.
Miazanuopca–Miaznoaptea este un alt personaj mitologic întâlnit mai
ales la românii munteni-ungureni: “Miaznopî a fost, acua nu e” (M.M.).
Ea aprea ca o fiin cu form de grmad de fân. Se mic repede i cu
zgomot mare, ca un dangt de clopot, i poate depi omul în fug. Poate s
surprind cltorul neatent i îngândurat, pe timp de noapte s alerge dup
el sau s-l striveasc. Pentru a se salva, omul trebuie s se dea la o parte i
„mnadza nuopcâ“ va trece bubuind pe lân el.
Moruoni viu - Strigoiul viu poate s devin un brbat sau o femeie care
sunt bolnavi de o lung perioad de timp, care nu se pot ridica din pat.
Acesta se recunoate dup privirea schimbat, se umfl, se mic puin sau
st constant culcat, mai mult tace, mnânc puin, îns are o fa “rumen i
zdravn“, ceea ce înseamn în credina românilor din zon, c el se
216