Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica
ComunitatearomâneascdinestulSerbiei OBICEIURI ANUALE DISPRUTE Muma pluoii (Mama ploii). Ritualul a fost aplicat pentru a opri ploile din perioada verii, aceasta împiedicând executarea lucrrilor de câmp. Dup cinci sptmâni de ploaie neîncetat, în jur de Rusalii, sub îndrumarea persoanelor în vârst, „copiii s-adun, mai mruî, 10,12, 13, 15 ani: prind mâ negru i îi fac leagn in coaj e tei. Coaja o iau, o dejghior, pun înuntru mâu, ama pân nu îl pun înuntru îi coas gura cu acu, mâtu viu. i acuma mearge, mi mult feae, a fost care a dus leagnu, i i-a fcut cruce in bâte, i merg i pe drum cânt: moare muma ploii, învie tata-al soarelui. Piu, piu, paraschiu!, i pân ajung la rspântie, i acolo îl îngroap, aa de viu. Lumea a crezut în aia, jertf, s opreasc ploaia. i alea sînt pierdute”(F.P.). Intersecia trebuie s aib cel puin trei drumuri. S-a crezut c ploaia va înceta când moare pisica, copiii fiind convini c prin acest ritual au contribuit la reducerea suferinei umane prin posibilitatea de a continua lucrul i a salva semnturile deteriorate. În Valakonie, pentru a opri ploaia, iau trocul cu ap, ies pe pragul casei i se adreseaz celui care dirijeaz ploaia cu urmtoarele cuvinte: „Sî duc pluaia la mun, la mîri, în pustîne, une cucu nu cânt, une iarba nu caše, sî nu las satu la fuamie, pi nuoi, copiii nuotri î viii nuatre!“(F.P.). Apoi se toarn apa din pahar. Mugaiala. Denumirea obiceiului provine din onomatopeea sunetului pe care îl provoac participanii în timpul efecturii acestuia. Aciunea obiceiului s-a practicat pentru a alunga seceta: “e dudit sceta, nu de chemat ploaia, c ei a gândit c seceta e vreun duh, care a tunat în sat i s-l goneasc”(F.P.). Potrivit povestirilor, în Osnicea acest obicei a fost efectuat ultima dat spre sfâritul secolului XIX. În alte sate nu e cunoscut nici sub alt denumire. Din cauza secetei prelungite care amenina cu foamete, brbaii dintr-o anumit mahala s-au îneles s organizeze „mugaial“. Se adunau în grup dup cântatul primilor cocoi, în jur de orele 22. Într-un anumit loc i-au dezbrcat hainele, iar pe cineva, care e fricos, l-au lsat s le pzeasc. Dup distribuirea direciilor, au încetat s vorbeasc i s comunice între ei. Înarmai cu bastoane, au plecat individual prin sat lovind în garduri, case prsite, grajduri, guri în copac, poduri, bârloguri i alte obiecte în care ar fi putut s se ascund seceta. Tot timpul au strigat: „Mmm, mmm“. Dac ar fi ieit bufnia din vreun obiect sau alt pasre de noapte, au crezut c au 212
IoneliaToarc alungat seceta. Interdicia de vorbire a durat pan la reîntoarcerea la locul de unde au plecat. Paparuda. Poate proveni din cuvintele „bab rud“. Aceasta este modul în care “dodola” (iganca) se adreseaz gospodinei. Pe baza lor a aprut denumirea grupului i a obiceiului care, cu timpul, a fost simplificat în pronunie. Dodole au format igncile care au mers în grup, de la cas la cas, au cântat i au jucat chemând ploaia pentru recompens în alimente. Românii nu au considerat dodole ca practica sa obinuit, dar sunt acceptate ca înlocuire pentru ritualul pierdut „mugaiala“. Dodola a fost o fat împodobit cu crengi, frunze i flori. Ea a colindat fiecare cas în compania femeilor adulte. Cântând i jucând, au rugat pentru ploaie: „Duduluaie, pluie, rud, bab, rud, ia ie i i ud, cu gaata pin, pluaia sî i vin. Duduluaie, pluaie, grîu sî i casc, grîu sî i casc, luocu sî roasc, rud, bab, rud, ia ie i i ud, cu gaata pin, pluaa sî i vin. Une dau cu plugu, Dumnji-Dzîu cu udu, une dau cu sapa, Dumnji-Dzîu cu apa!“ (F.P.) 213
- Page 173 and 174: IoneliaToarc Foto 50 Lumânarea Ra
- Page 175 and 176: IoneliaToarc degete. i numai o iei
- Page 177 and 178: IoneliaToarc ezând de partea dreap
- Page 179 and 180: IoneliaToarc “vin copii, fete, pr
- Page 181 and 182: IoneliaToarc Pomana este un ciclu d
- Page 183 and 184: IoneliaToarc celorlalte pâini, „
- Page 185 and 186: IoneliaToarc Cu acest prilej se îm
- Page 187 and 188: IoneliaToarc sau purcel “fript î
- Page 189 and 190: IoneliaToarc i sup cap (pâinea de
- Page 191 and 192: IoneliaToarc La patruzeci de zile,
- Page 193 and 194: IoneliaToarc „SLOBADZÎT JUOCU“
- Page 195 and 196: IoneliaToarc cunoate destul de bine
- Page 197 and 198: IoneliaToarc Sînta Maria (Adormire
- Page 199 and 200: IoneliaToarc îninte. De când a ve
- Page 201 and 202: IoneliaToarc poman peste fereastr 4
- Page 203 and 204: IoneliaToarc Masa de prânz începe
- Page 205 and 206: IoneliaToarc urând prosperitate go
- Page 207 and 208: IoneliaToarc joi i sâmbt. La poman
- Page 209 and 210: IoneliaToarc Fiecare poart o rdcin
- Page 211 and 212: IoneliaToarc la zâua de Sâmî, p
- Page 213 and 214: IoneliaToarc aptezeci au încetat s
- Page 215 and 216: IoneliaToarc apusul soarelui strach
- Page 217 and 218: IoneliaToarc se ia dintr-însul at
- Page 219 and 220: IoneliaToarc La “bcie”, toi ste
- Page 221 and 222: IoneliaToarc cpunii i celorlali dec
- Page 223: IoneliaToarc „S-ajue“. Aceast c
- Page 227 and 228: IoneliaToarc este considerat protec
- Page 229 and 230: IoneliaToarc hrnete cu sângele cui
- Page 231 and 232: IoneliaToarc „Manuoa“ (Manole),
- Page 233 and 234: IoneliaToarc INSTRUMENTELE 287 cele
- Page 235 and 236: IoneliaToarc Când termin strigtura
- Page 237 and 238: IoneliaToarc jucau, încercând s v
- Page 239 and 240: IoneliaToarc pe urm le usci, p le b
- Page 241 and 242: IoneliaToarc PORTUL TRADIIONAL Inu
- Page 243 and 244: IoneliaToarc Peste cma femeile au
- Page 245 and 246: IoneliaToarc adaptat la condiiile g
- Page 247 and 248: IoneliaToarc Folosindu-se îns de t
- Page 249 and 250: IoneliaToarc cu cea de cetenie sâr
- Page 251 and 252: IoneliaToarc Regiunea studiat, dup
- Page 253 and 254: IoneliaToarc Subieci intervievai, v
- Page 255 and 256: IoneliaToarc bât, bâe - bât bâz
- Page 257 and 258: IoneliaToarc curcubt - dovleac curi
- Page 259 and 260: IoneliaToarc joimari - Joia Mare ju
- Page 261 and 262: IoneliaToarc oriz - orez ostai - a
- Page 263 and 264: IoneliaToarc sârme - sarmale sât
- Page 265 and 266: IoneliaToarc rep - igl [din sârb.
- Page 267 and 268: IoneliaToarc Foto 26 Cas veche reno
- Page 269 and 270: IoneliaToarc Foto 79 Obinerea brân
- Page 271 and 272: IoneliaToarc Constante, C., Golopen
- Page 273 and 274: IoneliaToarc Kanitz, F. (1868), Ser
<strong>Comunitatea</strong>româneasc<strong>din</strong><strong>estul</strong><strong>Serbiei</strong><br />
OBICEIURI ANUALE DISPRUTE<br />
Muma pluoii (Mama ploii). Ritualul a fost aplicat pentru a opri ploile<br />
<strong>din</strong> perioada verii, aceasta împiedicând executarea lucrrilor de câmp.<br />
Dup cinci sptmâni de ploaie neîncetat, în jur de Rusalii, sub<br />
îndrumarea persoanelor în vârst, „copiii s-adun, mai mruî, 10,12, 13, 15<br />
ani: prind mâ negru i îi fac leagn in coaj e tei. Coaja o iau, o<br />
dejghior, pun înuntru mâu, ama pân nu îl pun înuntru îi coas gura cu<br />
acu, mâtu viu. i acuma mearge, mi mult feae, a fost care a dus leagnu,<br />
i i-a fcut cruce in bâte, i merg i pe drum cânt: moare muma ploii,<br />
învie tata-al soarelui. Piu, piu, paraschiu!, i pân ajung la rspântie, i<br />
acolo îl îngroap, aa de viu. Lumea a crezut în aia, jertf, s opreasc<br />
ploaia. i alea sînt pierdute”(F.P.). Intersecia trebuie s aib cel puin trei<br />
drumuri. S-a crezut c ploaia va înceta când moare pisica, copiii fiind<br />
convini c prin acest ritual au contribuit la reducerea suferinei umane prin<br />
posibilitatea de a continua lucrul i a salva semnturile deteriorate.<br />
În Valakonie, pentru a opri ploaia, iau trocul cu ap, ies pe pragul casei<br />
i se adreseaz celui care dirijeaz ploaia cu urmtoarele cuvinte: „Sî duc<br />
pluaia la mun, la mîri, în pustîne, une cucu nu cânt, une iarba nu<br />
caše, sî nu las satu la fuamie, pi nuoi, copiii nuotri î viii<br />
nuatre!“(F.P.). Apoi se toarn apa <strong>din</strong> pahar.<br />
Mugaiala. Denumirea obiceiului provine <strong>din</strong> onomatopeea sunetului pe<br />
care îl provoac participanii în timpul efecturii acestuia. Aciunea<br />
obiceiului s-a practicat pentru a alunga seceta: “e dudit sceta, nu de<br />
chemat ploaia, c ei a gândit c seceta e vreun duh, care a tunat în sat i<br />
s-l goneasc”(F.P.). Potrivit povestirilor, în Osnicea acest obicei a fost<br />
efectuat ultima dat spre sfâritul secolului XIX. În alte sate nu e cunoscut<br />
nici sub alt denumire.<br />
Din cauza secetei prelungite care amenina cu foamete, brbaii <strong>din</strong>tr-o<br />
anumit mahala s-au îneles s organizeze „mugaial“. Se adunau în grup<br />
dup cântatul primilor cocoi, în jur de orele 22. Într-un anumit loc i-au<br />
dezbrcat hainele, iar pe cineva, care e fricos, l-au lsat s le pzeasc. Dup<br />
distribuirea direciilor, au încetat s vorbeasc i s comunice între ei.<br />
Înarmai cu bastoane, au plecat individual prin sat lovind în garduri, case<br />
prsite, grajduri, guri în copac, poduri, bârloguri i alte obiecte în care ar<br />
fi putut s se ascund seceta. Tot timpul au strigat: „Mmm, mmm“. Dac ar<br />
fi ieit bufnia <strong>din</strong> vreun obiect sau alt pasre de noapte, au crezut c au<br />
<br />
212