Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

IoneliaToarc
„S-ajue“. Aceast cruce se decoreaz cu flori i lân, în crptur se pune
un bnu, lâng el se pune o lumânare mare aprins, iar colacul cu o
lumânare mai mic se dedic Sfântului: „Sî fie pântru dzîua i astâdz,
pântru Vrtaluom, sî i apie câmpu, berechetu šî câšîi i patr, i sîait,
i tuae rîaii!“(F.P.) Cândva demult, dup sculptarea crucii, s-a tiat
mielul care s-a fript pentru hram, iar colcarul pentru fiecare familie a
împrit câte o bucat de friptur.
Acest copac i se spune “zapis” în
limba sârb, termen folosit tot mai des
i de românii din estul Serbiei, dar
adaptat oarecum, find numit “zpisc”,
în Isânov. Termenul românesc pe care
T. Georgevici în îl gsete i îl noteaz,
este “zpârg”.
Etnologul sârb oki Danica,
ajunge la concluzia c ritualul
“zapisului” reprezint un simbol
convenional al graniei ce separ
lumea experienelor umane de lumea
credinelor metafizice i c întregul cult al copacului sfânt “zapis”, este o
form de comunicare cu lumea supranatural 280 .
Fiecare familie aduce totul ce trebuie pentru masa de prânz. Dac e
hramul în timpul postului, acas se dau de poman colacul, lumânarea i
mâncarea de post sfântului i zilei care se srbtorete, iar pentru mas s-a
tiat mielul sau purcelul. S-a considerat c sfinii pedepsesc oamenii prin
diferite pagube pentru c nu le respect numele. Aezarea la mas a fcut-o
colcarul. Dup mas fiecare primete oaspei, iar spre sear, începe hora
pentru toi cei care doresc s viziteze, chiar i pentru cei din alte sate. Hora a
avut loc în jurul stâlpului pe care l-a pus colcarul la un loc adecvat cu
câteva felinare agate sau cu lmpi de carabit.
Dup masa de prânz, reprezentanii gospodriilor au ales colcarul
pentru anul viitor. Semnul se face în fiecare an i se decoreaz din nou.
Astzi hramul satului, se organizeaz foarte rar în sate, deoarece prin
modenizarea vieii la sat, ritualurile îi pierd funcia, dispare credina în
scopul srbtorii, tinerii nu mai respect tradiiile satului, ei fiind pe deplin
legai de ora.
280 Danica ocic, (1986), “Zapis”, as a village cult tree in old Kostolac, Centar za culturu
narodni muzei, Pozarevac .
211
Foto 85 Semnul pe zapis