Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica
ComunitatearomâneascdinestulSerbiei Sveiia-Sfântul Ilie se serbeaz pe 2 august ca patronul casei i ca hram. Nu se lucreaz de frica trsnetelor: “muma lu St. Ilie nu i-a spus când s-a fcut c s-i fi spus, care tie ce ar fi fcut, c dudie la Sf. Ilie. Dac ar fi tiut cine tie cum ar fi duduit, cum i-ar fi mânat caii i cocia (crua), s dudie i s sfulgere. Când a trecut zâua lui, iar atuncea muma lui i-a spus” (N.S.). Dimineaa se frmânt pâine i se d de poman împreun cu o lumânare i cu alimente Sfântului Ilie. Sunt sate în care se organizeaz bâlci. (Šarbanovac) Urmeaz Viniria mare-Sfânta Parascheva de var (8 august), Paneiu-Sf. Pantelimon pe 9 august i Zîpostîtu Sîni Marii -Lsatul secului pentru Postul Adormirii Maicii Domnului pe 13 august. În aceste zile nu se lucreaz i se d de poman zilelor rspective i morilor. „ZAVEINA“ (HRAMUL SATULUI) Este un tip de srbtoare care se face pentru protecia culturilor agricole, prin care se încearc îmbunarea i mulumirea sfântului care de-a lungul timpului a provocat pagube respectivului sat. Alegerea a depins i de perioada când s-au întâmplat pagubele: la ziua srbtorii, înainte sau dup. Pentru locul desfurrii se alege de obicei, un loc înalt sau care a fost cel mai mult expus intemperiilor. Pentru organizarea hramului se alege un „colcar“, care are obligaia s organizeze sculptarea amuletei, executarea adpostului, s aduc mese i bnci, s aleag i s tocmeasc muzica, s anune gospodriile despre srbtorirea hramului. El conduce întreaga srbtoare. Pentru sculptarea „smnului“, se alege, dac este posibil, un copac roditor. Altdat se alegea un arbore înalt i gros, despre care se credea c este sfânt. Dimineaa, în ziua hramului, colcarul cu un grup de vecini “comii”, iau cu ei un colac în form de inel, un fel sau dou de buturi, lumânare, flori i o uvi de lân. Semnul în form de cruce de aproximativ zece centimetri, este fcut prin scrijelirea, prin decojirea copacului pe partea de apus. Dup ce îi face semnul crucii, colcarul zice:„S-ajue Dumnidzu sî faem sîmnu zavieii Vrtaluomulu!“ (F.P.) iar cei prezeni rspund: 210 Foto 84 Copacul ales pentru zapis
IoneliaToarc „S-ajue“. Aceast cruce se decoreaz cu flori i lân, în crptur se pune un bnu, lâng el se pune o lumânare mare aprins, iar colacul cu o lumânare mai mic se dedic Sfântului: „Sî fie pântru dzîua i astâdz, pântru Vrtaluom, sî i apie câmpu, berechetu šî câšîi i patr, i sîait, i tuae rîaii!“(F.P.) Cândva demult, dup sculptarea crucii, s-a tiat mielul care s-a fript pentru hram, iar colcarul pentru fiecare familie a împrit câte o bucat de friptur. Acest copac i se spune “zapis” în limba sârb, termen folosit tot mai des i de românii din estul Serbiei, dar adaptat oarecum, find numit “zpisc”, în Isânov. Termenul românesc pe care T. Georgevici în îl gsete i îl noteaz, este “zpârg”. Etnologul sârb oki Danica, ajunge la concluzia c ritualul “zapisului” reprezint un simbol convenional al graniei ce separ lumea experienelor umane de lumea credinelor metafizice i c întregul cult al copacului sfânt “zapis”, este o form de comunicare cu lumea supranatural 280 . Fiecare familie aduce totul ce trebuie pentru masa de prânz. Dac e hramul în timpul postului, acas se dau de poman colacul, lumânarea i mâncarea de post sfântului i zilei care se srbtorete, iar pentru mas s-a tiat mielul sau purcelul. S-a considerat c sfinii pedepsesc oamenii prin diferite pagube pentru c nu le respect numele. Aezarea la mas a fcut-o colcarul. Dup mas fiecare primete oaspei, iar spre sear, începe hora pentru toi cei care doresc s viziteze, chiar i pentru cei din alte sate. Hora a avut loc în jurul stâlpului pe care l-a pus colcarul la un loc adecvat cu câteva felinare agate sau cu lmpi de carabit. Dup masa de prânz, reprezentanii gospodriilor au ales colcarul pentru anul viitor. Semnul se face în fiecare an i se decoreaz din nou. Astzi hramul satului, se organizeaz foarte rar în sate, deoarece prin modenizarea vieii la sat, ritualurile îi pierd funcia, dispare credina în scopul srbtorii, tinerii nu mai respect tradiiile satului, ei fiind pe deplin legai de ora. 280 Danica ocic, (1986), “Zapis”, as a village cult tree in old Kostolac, Centar za culturu narodni muzei, Pozarevac . 211 Foto 85 Semnul pe zapis
- Page 171 and 172: IoneliaToarc Credina profund în vi
- Page 173 and 174: IoneliaToarc Foto 50 Lumânarea Ra
- Page 175 and 176: IoneliaToarc degete. i numai o iei
- Page 177 and 178: IoneliaToarc ezând de partea dreap
- Page 179 and 180: IoneliaToarc “vin copii, fete, pr
- Page 181 and 182: IoneliaToarc Pomana este un ciclu d
- Page 183 and 184: IoneliaToarc celorlalte pâini, „
- Page 185 and 186: IoneliaToarc Cu acest prilej se îm
- Page 187 and 188: IoneliaToarc sau purcel “fript î
- Page 189 and 190: IoneliaToarc i sup cap (pâinea de
- Page 191 and 192: IoneliaToarc La patruzeci de zile,
- Page 193 and 194: IoneliaToarc „SLOBADZÎT JUOCU“
- Page 195 and 196: IoneliaToarc cunoate destul de bine
- Page 197 and 198: IoneliaToarc Sînta Maria (Adormire
- Page 199 and 200: IoneliaToarc îninte. De când a ve
- Page 201 and 202: IoneliaToarc poman peste fereastr 4
- Page 203 and 204: IoneliaToarc Masa de prânz începe
- Page 205 and 206: IoneliaToarc urând prosperitate go
- Page 207 and 208: IoneliaToarc joi i sâmbt. La poman
- Page 209 and 210: IoneliaToarc Fiecare poart o rdcin
- Page 211 and 212: IoneliaToarc la zâua de Sâmî, p
- Page 213 and 214: IoneliaToarc aptezeci au încetat s
- Page 215 and 216: IoneliaToarc apusul soarelui strach
- Page 217 and 218: IoneliaToarc se ia dintr-însul at
- Page 219 and 220: IoneliaToarc La “bcie”, toi ste
- Page 221: IoneliaToarc cpunii i celorlali dec
- Page 225 and 226: IoneliaToarc alungat seceta. Interd
- Page 227 and 228: IoneliaToarc este considerat protec
- Page 229 and 230: IoneliaToarc hrnete cu sângele cui
- Page 231 and 232: IoneliaToarc „Manuoa“ (Manole),
- Page 233 and 234: IoneliaToarc INSTRUMENTELE 287 cele
- Page 235 and 236: IoneliaToarc Când termin strigtura
- Page 237 and 238: IoneliaToarc jucau, încercând s v
- Page 239 and 240: IoneliaToarc pe urm le usci, p le b
- Page 241 and 242: IoneliaToarc PORTUL TRADIIONAL Inu
- Page 243 and 244: IoneliaToarc Peste cma femeile au
- Page 245 and 246: IoneliaToarc adaptat la condiiile g
- Page 247 and 248: IoneliaToarc Folosindu-se îns de t
- Page 249 and 250: IoneliaToarc cu cea de cetenie sâr
- Page 251 and 252: IoneliaToarc Regiunea studiat, dup
- Page 253 and 254: IoneliaToarc Subieci intervievai, v
- Page 255 and 256: IoneliaToarc bât, bâe - bât bâz
- Page 257 and 258: IoneliaToarc curcubt - dovleac curi
- Page 259 and 260: IoneliaToarc joimari - Joia Mare ju
- Page 261 and 262: IoneliaToarc oriz - orez ostai - a
- Page 263 and 264: IoneliaToarc sârme - sarmale sât
- Page 265 and 266: IoneliaToarc rep - igl [din sârb.
- Page 267 and 268: IoneliaToarc Foto 26 Cas veche reno
- Page 269 and 270: IoneliaToarc Foto 79 Obinerea brân
- Page 271 and 272: IoneliaToarc Constante, C., Golopen
<strong>Comunitatea</strong>româneasc<strong>din</strong><strong>estul</strong><strong>Serbiei</strong><br />
Sveiia-Sfântul Ilie se serbeaz pe 2 august ca patronul casei i ca<br />
hram. Nu se lucreaz de frica trsnetelor: “muma lu St. Ilie nu i-a spus când<br />
s-a fcut c s-i fi spus, care tie ce ar fi fcut, c dudie la Sf. Ilie. Dac ar<br />
fi tiut cine tie cum ar fi duduit, cum i-ar fi mânat caii i cocia (crua), s<br />
dudie i s sfulgere. Când a trecut zâua lui, iar atuncea muma lui i-a spus”<br />
(N.S.).<br />
Dimineaa se frmânt pâine i se d de poman împreun cu o<br />
lumânare i cu alimente Sfântului Ilie. Sunt sate în care se organizeaz bâlci.<br />
(Šarbanovac)<br />
Urmeaz Viniria mare-Sfânta Parascheva de var (8 august),<br />
Paneiu-Sf. Pantelimon pe 9 august i Zîpostîtu Sîni Marii -Lsatul<br />
secului pentru Postul Adormirii Maicii Domnului pe 13 august. În aceste<br />
zile nu se lucreaz i se d de poman zilelor rspective i morilor.<br />
„ZAVEINA“ (HRAMUL SATULUI)<br />
Este un tip de srbtoare care se face pentru protecia culturilor<br />
agricole, prin care se încearc îmbunarea i mulumirea sfântului care de-a<br />
lungul timpului a provocat pagube respectivului sat. Alegerea a depins i de<br />
perioada când s-au întâmplat pagubele: la ziua srbtorii, înainte sau dup.<br />
Pentru locul desfurrii se alege de obicei, un loc înalt sau care a fost cel<br />
mai mult expus intemperiilor.<br />
Pentru organizarea hramului se alege un „colcar“, care are obligaia<br />
s organizeze sculptarea amuletei, executarea<br />
adpostului, s aduc mese i bnci, s aleag i<br />
s tocmeasc muzica, s anune gospodriile<br />
despre srbtorirea hramului. El conduce<br />
întreaga srbtoare.<br />
Pentru sculptarea „smnului“, se alege,<br />
dac este posibil, un copac roditor. Altdat se<br />
alegea un arbore înalt i gros, despre care se<br />
credea c este sfânt. Dimineaa, în ziua<br />
hramului, colcarul cu un grup de vecini<br />
“comii”, iau cu ei un colac în form de inel, un<br />
fel sau dou de buturi, lumânare, flori i o<br />
uvi de lân. Semnul în form de cruce de<br />
aproximativ zece centimetri, este fcut prin<br />
scrijelirea, prin decojirea copacului pe partea de<br />
apus. Dup ce îi face semnul crucii, colcarul zice:„S-ajue Dumnidzu sî<br />
faem sîmnu zavieii Vrtaluomulu!“ (F.P.) iar cei prezeni rspund:<br />
<br />
210<br />
Foto 84 Copacul ales<br />
pentru zapis