Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

15.09.2023 Views

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei Sveiia-Sfântul Ilie se serbeaz pe 2 august ca patronul casei i ca hram. Nu se lucreaz de frica trsnetelor: “muma lu St. Ilie nu i-a spus când s-a fcut c s-i fi spus, care tie ce ar fi fcut, c dudie la Sf. Ilie. Dac ar fi tiut cine tie cum ar fi duduit, cum i-ar fi mânat caii i cocia (crua), s dudie i s sfulgere. Când a trecut zâua lui, iar atuncea muma lui i-a spus” (N.S.). Dimineaa se frmânt pâine i se d de poman împreun cu o lumânare i cu alimente Sfântului Ilie. Sunt sate în care se organizeaz bâlci. (Šarbanovac) Urmeaz Viniria mare-Sfânta Parascheva de var (8 august), Paneiu-Sf. Pantelimon pe 9 august i Zîpostîtu Sîni Marii -Lsatul secului pentru Postul Adormirii Maicii Domnului pe 13 august. În aceste zile nu se lucreaz i se d de poman zilelor rspective i morilor. „ZAVEINA“ (HRAMUL SATULUI) Este un tip de srbtoare care se face pentru protecia culturilor agricole, prin care se încearc îmbunarea i mulumirea sfântului care de-a lungul timpului a provocat pagube respectivului sat. Alegerea a depins i de perioada când s-au întâmplat pagubele: la ziua srbtorii, înainte sau dup. Pentru locul desfurrii se alege de obicei, un loc înalt sau care a fost cel mai mult expus intemperiilor. Pentru organizarea hramului se alege un „colcar“, care are obligaia s organizeze sculptarea amuletei, executarea adpostului, s aduc mese i bnci, s aleag i s tocmeasc muzica, s anune gospodriile despre srbtorirea hramului. El conduce întreaga srbtoare. Pentru sculptarea „smnului“, se alege, dac este posibil, un copac roditor. Altdat se alegea un arbore înalt i gros, despre care se credea c este sfânt. Dimineaa, în ziua hramului, colcarul cu un grup de vecini “comii”, iau cu ei un colac în form de inel, un fel sau dou de buturi, lumânare, flori i o uvi de lân. Semnul în form de cruce de aproximativ zece centimetri, este fcut prin scrijelirea, prin decojirea copacului pe partea de apus. Dup ce îi face semnul crucii, colcarul zice:„S-ajue Dumnidzu sî faem sîmnu zavieii Vrtaluomulu!“ (F.P.) iar cei prezeni rspund: 210 Foto 84 Copacul ales pentru zapis

IoneliaToarc „S-ajue“. Aceast cruce se decoreaz cu flori i lân, în crptur se pune un bnu, lâng el se pune o lumânare mare aprins, iar colacul cu o lumânare mai mic se dedic Sfântului: „Sî fie pântru dzîua i astâdz, pântru Vrtaluom, sî i apie câmpu, berechetu šî câšîi i patr, i sîait, i tuae rîaii!“(F.P.) Cândva demult, dup sculptarea crucii, s-a tiat mielul care s-a fript pentru hram, iar colcarul pentru fiecare familie a împrit câte o bucat de friptur. Acest copac i se spune “zapis” în limba sârb, termen folosit tot mai des i de românii din estul Serbiei, dar adaptat oarecum, find numit “zpisc”, în Isânov. Termenul românesc pe care T. Georgevici în îl gsete i îl noteaz, este “zpârg”. Etnologul sârb oki Danica, ajunge la concluzia c ritualul “zapisului” reprezint un simbol convenional al graniei ce separ lumea experienelor umane de lumea credinelor metafizice i c întregul cult al copacului sfânt “zapis”, este o form de comunicare cu lumea supranatural 280 . Fiecare familie aduce totul ce trebuie pentru masa de prânz. Dac e hramul în timpul postului, acas se dau de poman colacul, lumânarea i mâncarea de post sfântului i zilei care se srbtorete, iar pentru mas s-a tiat mielul sau purcelul. S-a considerat c sfinii pedepsesc oamenii prin diferite pagube pentru c nu le respect numele. Aezarea la mas a fcut-o colcarul. Dup mas fiecare primete oaspei, iar spre sear, începe hora pentru toi cei care doresc s viziteze, chiar i pentru cei din alte sate. Hora a avut loc în jurul stâlpului pe care l-a pus colcarul la un loc adecvat cu câteva felinare agate sau cu lmpi de carabit. Dup masa de prânz, reprezentanii gospodriilor au ales colcarul pentru anul viitor. Semnul se face în fiecare an i se decoreaz din nou. Astzi hramul satului, se organizeaz foarte rar în sate, deoarece prin modenizarea vieii la sat, ritualurile îi pierd funcia, dispare credina în scopul srbtorii, tinerii nu mai respect tradiiile satului, ei fiind pe deplin legai de ora. 280 Danica ocic, (1986), “Zapis”, as a village cult tree in old Kostolac, Centar za culturu narodni muzei, Pozarevac . 211 Foto 85 Semnul pe zapis

<strong>Comunitatea</strong>româneasc<strong>din</strong><strong>estul</strong><strong>Serbiei</strong><br />

Sveiia-Sfântul Ilie se serbeaz pe 2 august ca patronul casei i ca<br />

hram. Nu se lucreaz de frica trsnetelor: “muma lu St. Ilie nu i-a spus când<br />

s-a fcut c s-i fi spus, care tie ce ar fi fcut, c dudie la Sf. Ilie. Dac ar<br />

fi tiut cine tie cum ar fi duduit, cum i-ar fi mânat caii i cocia (crua), s<br />

dudie i s sfulgere. Când a trecut zâua lui, iar atuncea muma lui i-a spus”<br />

(N.S.).<br />

Dimineaa se frmânt pâine i se d de poman împreun cu o<br />

lumânare i cu alimente Sfântului Ilie. Sunt sate în care se organizeaz bâlci.<br />

(Šarbanovac)<br />

Urmeaz Viniria mare-Sfânta Parascheva de var (8 august),<br />

Paneiu-Sf. Pantelimon pe 9 august i Zîpostîtu Sîni Marii -Lsatul<br />

secului pentru Postul Adormirii Maicii Domnului pe 13 august. În aceste<br />

zile nu se lucreaz i se d de poman zilelor rspective i morilor.<br />

„ZAVEINA“ (HRAMUL SATULUI)<br />

Este un tip de srbtoare care se face pentru protecia culturilor<br />

agricole, prin care se încearc îmbunarea i mulumirea sfântului care de-a<br />

lungul timpului a provocat pagube respectivului sat. Alegerea a depins i de<br />

perioada când s-au întâmplat pagubele: la ziua srbtorii, înainte sau dup.<br />

Pentru locul desfurrii se alege de obicei, un loc înalt sau care a fost cel<br />

mai mult expus intemperiilor.<br />

Pentru organizarea hramului se alege un „colcar“, care are obligaia<br />

s organizeze sculptarea amuletei, executarea<br />

adpostului, s aduc mese i bnci, s aleag i<br />

s tocmeasc muzica, s anune gospodriile<br />

despre srbtorirea hramului. El conduce<br />

întreaga srbtoare.<br />

Pentru sculptarea „smnului“, se alege,<br />

dac este posibil, un copac roditor. Altdat se<br />

alegea un arbore înalt i gros, despre care se<br />

credea c este sfânt. Dimineaa, în ziua<br />

hramului, colcarul cu un grup de vecini<br />

“comii”, iau cu ei un colac în form de inel, un<br />

fel sau dou de buturi, lumânare, flori i o<br />

uvi de lân. Semnul în form de cruce de<br />

aproximativ zece centimetri, este fcut prin<br />

scrijelirea, prin decojirea copacului pe partea de<br />

apus. Dup ce îi face semnul crucii, colcarul zice:„S-ajue Dumnidzu sî<br />

faem sîmnu zavieii Vrtaluomulu!“ (F.P.) iar cei prezeni rspund:<br />

<br />

210<br />

Foto 84 Copacul ales<br />

pentru zapis

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!