Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

IoneliaToarc
La “bcie”, toi stenii adun oile la un cioban, “împreun lumea oile
sara”, dup care fiecare mulge oile altuia, niciodat pe ale lui. Dimineaa, se
duce “pcurariu” (ciobanul) cu ele la pune, iar la prânz când se întoarce,
le adap, le bag pe toate în strung i le msoar. Aceast msurtoare
const în faptul c “tot nat mulge oile lui”, pune laptele într-o gleat i îl
cântrete. Dup ce este golit laptele, se arat gleata i se zice: ”S-artm
sâmbrai fundu la glei”. Aa procedeaz toi cei care au oi, dup care se
compar numrul de litri de lapte, pe baza acestei numrtoare stabilindu-se
ordinea i numrul de zile pentru paza oilor. Ale cu oi au dat mai mult lapte,
acela le va pzi mai multe zile. Primul care începe s le pzeasc, zice ctre
steni: ”chit le-ai adus, chit le luai”(Z.J.). Pe durata stânei, cine le
pzete în ziua respectiv, acela le mulge i face brânz pentru familie.
“Oile sînt în stân pân toamna, pân nu ninge. Pe orm tot nat ia oile lui
i stâna s sparge” (Z.J.).
Svei icuola (Sfântul Nicolae) de var se srbtorete ca hramul casei
pe 22 mai, urmat de Ispasu al mic-Înalarea Domnului care se serbeaz a
patra joi dup Pati i Ispasu al mare a cincia joie dup Pate. Se srbtoresc
ca hramul casei i al satului.
Duminica mae sau Pogorârea Sfântului Duh se srbtorete în a
aptea sptmân dup Pate ca srbtoarea satului. În aceaai zi sunt moii
rusaliilor, „muošî rusailor“. Pentru cimitir se pregtea „colac cu gaur“ i
lumânri. Pe fiecare colac s-au pus ciree i aa s-a dat de poman
morilor.
Rusae-Rusaliile se crede c sunt fiine invizibile care apar doar pe
sptmâna rusaliilor. Omul care le întâlnete, nu le vede, dar le simte
consecinele devenind ameit, absent, tot timpul tace sau nu tie ce vorbete
– „la šoimanit“, e ameit, „la luvat rusalilii“. Pe care-l iau rusaliile, aa va
fi pân la rusaliile de anul viitor. Nu exist descântece împotriva rusaliilor,
singura arm fiind purtarea de usturoi i pelin. De-a lungul întregii
sptmâni trebuie s se consume cel puin un cel de usturoi pe zi. Sub
pern se pun pelin i un cel de usturoi ca s nu fie vrjit omul în vis. Este
bine ca oamenii s se mite cât mai puin posibil, mai ales noaptea. Nu era
voie s se fac baie copilului dup apusul soarelui. Treburile în gospodrie
s-au efectuat în mod regulat, dar nu au cutezat s coase, s cârpeasc, s
toarc, nu au avut voie s planteze i s sape grdina, s coseasc, s înhame
i s transporte. Nu au îndrznit s se odihneasc la umbra nucului. A fost
de dorit ca o parte a îmbrcminii s fie îmbrcat pe dos, s se doarm în
“cirepi, s nu vin rusaliile, s te ia când dormi”(S.S.)
207