Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica
ComunitatearomâneascdinestulSerbiei fetelor. În timpul zilei de mari, acestea se vizitau, fceau schimb de ou, în unele sate spunând c s-au „învarucat“ (învruicit). Aceasta era o relaie de prietenie foarte strâns, se puteau invita una pe cealalt la nuni, puteau s-i încredineze secretele una celeilalte. Prietenia dura pân la cstorie, dar uneori chiar i pân la sfâritul vieii dac nu se cstoreau în alt sat. În Zlot i Podgorac fetele au organizat eztori i au invitat biei. Fiecare a adus câteva ou ca s fie suficient pentru toi pentru a se ciocni. În Metovnica fetele i bieii s-au întâlnit lâng foc pe care l-au aprins lâng râu sau pârâu. Fetele au adus ou vopsite i le-au împrit bieilor. i urmtoarele 2 zile ale srbtorii Patelui, abund de danii i pomeni. Insuritul sau Invruicitul - se practic a treia zi de Pati, la fântân sau la pâru. Obiceiul const în schimbarea simbolic a copiilor, trecerea oulor roii prin cunun i viza în special sntatea copiilor, dar avea poate i un rol iniiatic. Acum, copiii îi caut frai de cruce sau vruici, de care se vor lega pe toat viaa: “S-nvruicesc prima zi sau la trei zile dup Pate, la Rpotin. E, atuncea s-a întâlnit, s-a adunat doau fete, în ziua aia, or doi copii i ei s- anvruicit, fetele. Ama(dar) i-a schimbat acolo oau, una la alta i ei deaicea-n colo zice verioar or vruic, or surat, or cumnat, în tot felu’. Da’ p’, copiii(bieii) când s-anfrit i-a tiat aicea, s-anpat la deti(deget), i când a izbit(ieit) o âr(puin) sânge, aa am auzit pe mama mea, da’ bine ei, i-a supt sânge unu di(de) la altu’. Nacia(tii), e aia, zice înfral. El când s-anfrât de-la, ama s ia în cârc(spate) i s trece peste oga, trec încolo i te-ntorci îndrt i d-aci-ncolo, naci(tii), s- anvruicit, verioar, vruic, ce este…Fetele i-au dat ou una la alta, a schimbat oau(ou), iar aa i-a dat ou una la alta i s-a trecut în gârg(spate) piste(peste) oga, cu el în gârg(spate) i pe orm l-antins iar piste(peste) oga i naci(tii), atunci s-a legat înfrala aia, învruiceala aia. S-a vorbit aia. De aci îninte, sîntem frai, vruici or de-acia ce…Tu-mi eti verioar, eu sînt verior. Nu s-a cântat nimic”. (N.S.). Ropainu-rpotinul are loc a treia mari dup Pate. Nu se lucreaz la câmp, de fric s nu fie trsnii, iar femeile nu torc. Ziua stelor – are loc tot la Rpotin, care se spune c este i ziua femeilor, obicei relatat de Tihomir Georgevici la 1905, în satul Luchia: “In ajunul sfântului Bartolomeu, cunoscut aici sub numele “Rapacin”, femeile fac nite ulcele de pmânt, în credina c de sunt fcute în ziua aceea vor dura mai mult. Ulcelele sunt lucrate de mai multe femei laolalt; pentru facerea lor, pe lâng pmânt special, rou, se mai întrebuineaz: cenua, baliga de cal i câli. Acest material se amestec cu apa, se calc bine, apoi 204
IoneliaToarc se ia dintr-însul atâta cât trebuie pentru o ulcea i i se d forma cu mâna. Ulcelele gata, se pun la rcoare s se usuce”. În satul Gradscov se întâlnete o alt variant a acestui obicei: “Muierile în ziua lor trebuie s-i fac lapte i ele caut ste. stele sunt de pmânt, duc ap acolo i caut nroi i fac ste. i aa a fost atuncea, c atuncea na primer(de exemplu), voi oamenii(brbaii) nu cuteaz s zic la muieri nimica, c ei iau btaie. Postiete(circul) o variant, zice c: Atuncea c fiindc Dumnezu a îndrgit ziua aia s fie ziua la muieri. Ama(dar) muierea când a aflat c e ziua ei i s-a pus pe om(brbat) i l-a luat de diminea s-l bat pân sara. i-atuncea Dumnezu a zis c ce muierea svarno(într-adevr) poag pe ea, l-ar omorî pe om, da mi bine ziua ei când este s s zdueac(transpire) s fac ste, ca s-i treac ziua s nu bat omu’.”(N.S.). În satele din vestul regiunii (Valea Moravei) nu se cunoate obiceiul. Sîm-uordzu, (Sfântul Gheorghe) se srbtorete pe 6 mai. Este ziua în care se face stâna, în satele de munte, ziua în care se urc cu oile la munte, ziua când se mulg oile prima dat în acel an. Ziua dinainte de Sfântul Gheorghe se cheam „napruour“ (zori). Oile se scot devreme la pscut, undeva mai la “dos, s pitul, c-n zîua de Sângeorz iast muieri Foto 79 Obinerea brânzei, sat Bacevia care tiu s descânte i fur laptele la oi”(M.M.). Dup întoarcere de la pune se efectueaz primul muls, iar laptele se încheag pentru ca a doua zi, de Sfântul Gheorghe, s se dea brânza de poman morilor. Foto 81 Pomana dat Sfântului Gheorghe 205 Foto 80 Mulsul oilor, sat Brezovia
- Page 165 and 166: IoneliaToarc Sosirea alaiului de nu
- Page 167 and 168: IoneliaToarc De pe mas, mireasa est
- Page 169 and 170: IoneliaToarc Au fost cazuri, când
- Page 171 and 172: IoneliaToarc Credina profund în vi
- Page 173 and 174: IoneliaToarc Foto 50 Lumânarea Ra
- Page 175 and 176: IoneliaToarc degete. i numai o iei
- Page 177 and 178: IoneliaToarc ezând de partea dreap
- Page 179 and 180: IoneliaToarc “vin copii, fete, pr
- Page 181 and 182: IoneliaToarc Pomana este un ciclu d
- Page 183 and 184: IoneliaToarc celorlalte pâini, „
- Page 185 and 186: IoneliaToarc Cu acest prilej se îm
- Page 187 and 188: IoneliaToarc sau purcel “fript î
- Page 189 and 190: IoneliaToarc i sup cap (pâinea de
- Page 191 and 192: IoneliaToarc La patruzeci de zile,
- Page 193 and 194: IoneliaToarc „SLOBADZÎT JUOCU“
- Page 195 and 196: IoneliaToarc cunoate destul de bine
- Page 197 and 198: IoneliaToarc Sînta Maria (Adormire
- Page 199 and 200: IoneliaToarc îninte. De când a ve
- Page 201 and 202: IoneliaToarc poman peste fereastr 4
- Page 203 and 204: IoneliaToarc Masa de prânz începe
- Page 205 and 206: IoneliaToarc urând prosperitate go
- Page 207 and 208: IoneliaToarc joi i sâmbt. La poman
- Page 209 and 210: IoneliaToarc Fiecare poart o rdcin
- Page 211 and 212: IoneliaToarc la zâua de Sâmî, p
- Page 213 and 214: IoneliaToarc aptezeci au încetat s
- Page 215: IoneliaToarc apusul soarelui strach
- Page 219 and 220: IoneliaToarc La “bcie”, toi ste
- Page 221 and 222: IoneliaToarc cpunii i celorlali dec
- Page 223 and 224: IoneliaToarc „S-ajue“. Aceast c
- Page 225 and 226: IoneliaToarc alungat seceta. Interd
- Page 227 and 228: IoneliaToarc este considerat protec
- Page 229 and 230: IoneliaToarc hrnete cu sângele cui
- Page 231 and 232: IoneliaToarc „Manuoa“ (Manole),
- Page 233 and 234: IoneliaToarc INSTRUMENTELE 287 cele
- Page 235 and 236: IoneliaToarc Când termin strigtura
- Page 237 and 238: IoneliaToarc jucau, încercând s v
- Page 239 and 240: IoneliaToarc pe urm le usci, p le b
- Page 241 and 242: IoneliaToarc PORTUL TRADIIONAL Inu
- Page 243 and 244: IoneliaToarc Peste cma femeile au
- Page 245 and 246: IoneliaToarc adaptat la condiiile g
- Page 247 and 248: IoneliaToarc Folosindu-se îns de t
- Page 249 and 250: IoneliaToarc cu cea de cetenie sâr
- Page 251 and 252: IoneliaToarc Regiunea studiat, dup
- Page 253 and 254: IoneliaToarc Subieci intervievai, v
- Page 255 and 256: IoneliaToarc bât, bâe - bât bâz
- Page 257 and 258: IoneliaToarc curcubt - dovleac curi
- Page 259 and 260: IoneliaToarc joimari - Joia Mare ju
- Page 261 and 262: IoneliaToarc oriz - orez ostai - a
- Page 263 and 264: IoneliaToarc sârme - sarmale sât
- Page 265 and 266: IoneliaToarc rep - igl [din sârb.
IoneliaToarc<br />
se ia <strong>din</strong>tr-însul atâta cât trebuie pentru o ulcea i i se d forma cu mâna.<br />
Ulcelele gata, se pun la rcoare s se usuce”.<br />
În satul Gradscov se întâlnete o alt variant a acestui obicei:<br />
“Muierile în ziua lor trebuie s-i fac lapte i ele caut ste. stele sunt<br />
de pmânt, duc ap acolo i caut nroi i fac ste. i aa a fost atuncea,<br />
c atuncea na primer(de exemplu), voi oamenii(brbaii) nu cuteaz s zic<br />
la muieri nimica, c ei iau btaie. Postiete(circul) o variant, zice c:<br />
Atuncea c fiindc Dumnezu a îndrgit ziua aia s fie ziua la muieri.<br />
Ama(dar) muierea când a aflat c e ziua ei i s-a pus pe om(brbat) i l-a<br />
luat de diminea s-l bat pân sara. i-atuncea Dumnezu a zis c ce<br />
muierea svarno(într-adevr) poag pe ea, l-ar omorî pe om, da mi bine<br />
ziua ei când este s s zdueac(transpire) s fac ste, ca s-i treac<br />
ziua s nu bat omu’.”(N.S.). În satele <strong>din</strong> v<strong>estul</strong> regiunii (Valea Moravei)<br />
nu se cunoate obiceiul.<br />
Sîm-uordzu, (Sfântul Gheorghe) se srbtorete pe 6 mai. Este ziua<br />
în care se face stâna, în satele de munte,<br />
ziua în care se urc cu oile la munte, ziua<br />
când se mulg oile prima dat în acel an.<br />
Ziua <strong>din</strong>ainte de Sfântul Gheorghe se<br />
cheam „napruour“ (zori). Oile se scot<br />
devreme la pscut, undeva mai la “dos, s<br />
pitul, c-n zîua de Sângeorz iast muieri<br />
Foto 79 Obinerea brânzei, sat<br />
Bacevia<br />
care tiu s descânte i fur laptele la<br />
oi”(M.M.).<br />
Dup întoarcere de la pune<br />
se efectueaz primul muls, iar<br />
laptele se încheag pentru ca a doua zi, de Sfântul Gheorghe, s se dea<br />
brânza de poman morilor.<br />
<br />
Foto 81 Pomana dat<br />
Sfântului Gheorghe<br />
205<br />
Foto 80 Mulsul oilor, sat<br />
Brezovia