Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

15.09.2023 Views

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei fetelor. În timpul zilei de mari, acestea se vizitau, fceau schimb de ou, în unele sate spunând c s-au „învarucat“ (învruicit). Aceasta era o relaie de prietenie foarte strâns, se puteau invita una pe cealalt la nuni, puteau s-i încredineze secretele una celeilalte. Prietenia dura pân la cstorie, dar uneori chiar i pân la sfâritul vieii dac nu se cstoreau în alt sat. În Zlot i Podgorac fetele au organizat eztori i au invitat biei. Fiecare a adus câteva ou ca s fie suficient pentru toi pentru a se ciocni. În Metovnica fetele i bieii s-au întâlnit lâng foc pe care l-au aprins lâng râu sau pârâu. Fetele au adus ou vopsite i le-au împrit bieilor. i urmtoarele 2 zile ale srbtorii Patelui, abund de danii i pomeni. Insuritul sau Invruicitul - se practic a treia zi de Pati, la fântân sau la pâru. Obiceiul const în schimbarea simbolic a copiilor, trecerea oulor roii prin cunun i viza în special sntatea copiilor, dar avea poate i un rol iniiatic. Acum, copiii îi caut frai de cruce sau vruici, de care se vor lega pe toat viaa: “S-nvruicesc prima zi sau la trei zile dup Pate, la Rpotin. E, atuncea s-a întâlnit, s-a adunat doau fete, în ziua aia, or doi copii i ei s- anvruicit, fetele. Ama(dar) i-a schimbat acolo oau, una la alta i ei deaicea-n colo zice verioar or vruic, or surat, or cumnat, în tot felu’. Da’ p’, copiii(bieii) când s-anfrit i-a tiat aicea, s-anpat la deti(deget), i când a izbit(ieit) o âr(puin) sânge, aa am auzit pe mama mea, da’ bine ei, i-a supt sânge unu di(de) la altu’. Nacia(tii), e aia, zice înfral. El când s-anfrât de-la, ama s ia în cârc(spate) i s trece peste oga, trec încolo i te-ntorci îndrt i d-aci-ncolo, naci(tii), s- anvruicit, verioar, vruic, ce este…Fetele i-au dat ou una la alta, a schimbat oau(ou), iar aa i-a dat ou una la alta i s-a trecut în gârg(spate) piste(peste) oga, cu el în gârg(spate) i pe orm l-antins iar piste(peste) oga i naci(tii), atunci s-a legat înfrala aia, învruiceala aia. S-a vorbit aia. De aci îninte, sîntem frai, vruici or de-acia ce…Tu-mi eti verioar, eu sînt verior. Nu s-a cântat nimic”. (N.S.). Ropainu-rpotinul are loc a treia mari dup Pate. Nu se lucreaz la câmp, de fric s nu fie trsnii, iar femeile nu torc. Ziua stelor – are loc tot la Rpotin, care se spune c este i ziua femeilor, obicei relatat de Tihomir Georgevici la 1905, în satul Luchia: “In ajunul sfântului Bartolomeu, cunoscut aici sub numele “Rapacin”, femeile fac nite ulcele de pmânt, în credina c de sunt fcute în ziua aceea vor dura mai mult. Ulcelele sunt lucrate de mai multe femei laolalt; pentru facerea lor, pe lâng pmânt special, rou, se mai întrebuineaz: cenua, baliga de cal i câli. Acest material se amestec cu apa, se calc bine, apoi 204

IoneliaToarc se ia dintr-însul atâta cât trebuie pentru o ulcea i i se d forma cu mâna. Ulcelele gata, se pun la rcoare s se usuce”. În satul Gradscov se întâlnete o alt variant a acestui obicei: “Muierile în ziua lor trebuie s-i fac lapte i ele caut ste. stele sunt de pmânt, duc ap acolo i caut nroi i fac ste. i aa a fost atuncea, c atuncea na primer(de exemplu), voi oamenii(brbaii) nu cuteaz s zic la muieri nimica, c ei iau btaie. Postiete(circul) o variant, zice c: Atuncea c fiindc Dumnezu a îndrgit ziua aia s fie ziua la muieri. Ama(dar) muierea când a aflat c e ziua ei i s-a pus pe om(brbat) i l-a luat de diminea s-l bat pân sara. i-atuncea Dumnezu a zis c ce muierea svarno(într-adevr) poag pe ea, l-ar omorî pe om, da mi bine ziua ei când este s s zdueac(transpire) s fac ste, ca s-i treac ziua s nu bat omu’.”(N.S.). În satele din vestul regiunii (Valea Moravei) nu se cunoate obiceiul. Sîm-uordzu, (Sfântul Gheorghe) se srbtorete pe 6 mai. Este ziua în care se face stâna, în satele de munte, ziua în care se urc cu oile la munte, ziua când se mulg oile prima dat în acel an. Ziua dinainte de Sfântul Gheorghe se cheam „napruour“ (zori). Oile se scot devreme la pscut, undeva mai la “dos, s pitul, c-n zîua de Sângeorz iast muieri Foto 79 Obinerea brânzei, sat Bacevia care tiu s descânte i fur laptele la oi”(M.M.). Dup întoarcere de la pune se efectueaz primul muls, iar laptele se încheag pentru ca a doua zi, de Sfântul Gheorghe, s se dea brânza de poman morilor. Foto 81 Pomana dat Sfântului Gheorghe 205 Foto 80 Mulsul oilor, sat Brezovia

IoneliaToarc<br />

se ia <strong>din</strong>tr-însul atâta cât trebuie pentru o ulcea i i se d forma cu mâna.<br />

Ulcelele gata, se pun la rcoare s se usuce”.<br />

În satul Gradscov se întâlnete o alt variant a acestui obicei:<br />

“Muierile în ziua lor trebuie s-i fac lapte i ele caut ste. stele sunt<br />

de pmânt, duc ap acolo i caut nroi i fac ste. i aa a fost atuncea,<br />

c atuncea na primer(de exemplu), voi oamenii(brbaii) nu cuteaz s zic<br />

la muieri nimica, c ei iau btaie. Postiete(circul) o variant, zice c:<br />

Atuncea c fiindc Dumnezu a îndrgit ziua aia s fie ziua la muieri.<br />

Ama(dar) muierea când a aflat c e ziua ei i s-a pus pe om(brbat) i l-a<br />

luat de diminea s-l bat pân sara. i-atuncea Dumnezu a zis c ce<br />

muierea svarno(într-adevr) poag pe ea, l-ar omorî pe om, da mi bine<br />

ziua ei când este s s zdueac(transpire) s fac ste, ca s-i treac<br />

ziua s nu bat omu’.”(N.S.). În satele <strong>din</strong> v<strong>estul</strong> regiunii (Valea Moravei)<br />

nu se cunoate obiceiul.<br />

Sîm-uordzu, (Sfântul Gheorghe) se srbtorete pe 6 mai. Este ziua<br />

în care se face stâna, în satele de munte,<br />

ziua în care se urc cu oile la munte, ziua<br />

când se mulg oile prima dat în acel an.<br />

Ziua <strong>din</strong>ainte de Sfântul Gheorghe se<br />

cheam „napruour“ (zori). Oile se scot<br />

devreme la pscut, undeva mai la “dos, s<br />

pitul, c-n zîua de Sângeorz iast muieri<br />

Foto 79 Obinerea brânzei, sat<br />

Bacevia<br />

care tiu s descânte i fur laptele la<br />

oi”(M.M.).<br />

Dup întoarcere de la pune<br />

se efectueaz primul muls, iar<br />

laptele se încheag pentru ca a doua zi, de Sfântul Gheorghe, s se dea<br />

brânza de poman morilor.<br />

<br />

Foto 81 Pomana dat<br />

Sfântului Gheorghe<br />

205<br />

Foto 80 Mulsul oilor, sat<br />

Brezovia

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!