Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei
fetelor. În timpul zilei de mari, acestea se vizitau, fceau schimb de ou, în
unele sate spunând c s-au „învarucat“ (învruicit). Aceasta era o relaie de
prietenie foarte strâns, se puteau invita una pe cealalt la nuni, puteau s-i
încredineze secretele una celeilalte. Prietenia dura pân la cstorie, dar
uneori chiar i pân la sfâritul vieii dac nu se cstoreau în alt sat.
În Zlot i Podgorac fetele au organizat eztori i au invitat biei.
Fiecare a adus câteva ou ca s fie suficient pentru toi pentru a se ciocni.
În Metovnica fetele i bieii s-au întâlnit lâng foc pe care l-au aprins lâng
râu sau pârâu. Fetele au adus ou vopsite i le-au împrit bieilor. i
urmtoarele 2 zile ale srbtorii Patelui, abund de danii i pomeni.
Insuritul sau Invruicitul - se practic a treia zi de Pati, la fântân
sau la pâru. Obiceiul const în schimbarea simbolic a copiilor, trecerea
oulor roii prin cunun i viza în special sntatea copiilor, dar avea poate
i un rol iniiatic. Acum, copiii îi caut frai de cruce sau vruici, de care se
vor lega pe toat viaa:
“S-nvruicesc prima zi sau la trei zile dup Pate, la Rpotin. E,
atuncea s-a întâlnit, s-a adunat doau fete, în ziua aia, or doi copii i ei s-
anvruicit, fetele. Ama(dar) i-a schimbat acolo oau, una la alta i ei deaicea-n
colo zice verioar or vruic, or surat, or cumnat, în tot felu’.
Da’ p’, copiii(bieii) când s-anfrit i-a tiat aicea, s-anpat la
deti(deget), i când a izbit(ieit) o âr(puin) sânge, aa am auzit pe mama
mea, da’ bine ei, i-a supt sânge unu di(de) la altu’. Nacia(tii), e aia, zice
înfral. El când s-anfrât de-la, ama s ia în cârc(spate) i s trece
peste oga, trec încolo i te-ntorci îndrt i d-aci-ncolo, naci(tii), s-
anvruicit, verioar, vruic, ce este…Fetele i-au dat ou una la alta, a
schimbat oau(ou), iar aa i-a dat ou una la alta i s-a trecut în
gârg(spate) piste(peste) oga, cu el în gârg(spate) i pe orm l-antins iar
piste(peste) oga i naci(tii), atunci s-a legat înfrala aia, învruiceala
aia. S-a vorbit aia. De aci îninte, sîntem frai, vruici or de-acia ce…Tu-mi
eti verioar, eu sînt verior. Nu s-a cântat nimic”. (N.S.).
Ropainu-rpotinul are loc a treia mari dup Pate. Nu se lucreaz la
câmp, de fric s nu fie trsnii, iar femeile nu torc.
Ziua stelor – are loc tot la Rpotin, care se spune c este i ziua
femeilor, obicei relatat de Tihomir Georgevici la 1905, în satul Luchia: “In
ajunul sfântului Bartolomeu, cunoscut aici sub numele “Rapacin”, femeile
fac nite ulcele de pmânt, în credina c de sunt fcute în ziua aceea vor
dura mai mult. Ulcelele sunt lucrate de mai multe femei laolalt; pentru
facerea lor, pe lâng pmânt special, rou, se mai întrebuineaz: cenua,
baliga de cal i câli. Acest material se amestec cu apa, se calc bine, apoi
204