Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

15.09.2023 Views

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei fac tet-n urm, la ci, la lume la care are vite, c ei aa s-a zîs, c ei mi mare tet fac la vite” (A.D.). SRBTORILE DE PRIMVAR Dragobiae-Dragobetele, se serbeaz pe 10 martie i nu se lucreaz. Este prima dat în acel an când ies la suprafa cârtiele i oareci de câmp i omul trebuie s le hrneasc. Se fierb boabe de porumb i se arunc pe pmânt pentru hran. Se crede c ele in minte acest lucru i dauna va fi mai mic. Dac omul nu face acest lucru, ele vor nvli pe semnturi i vor pricinui daun mare. Babii-babele sunt între Dragobete i Sfinii 40 de mucenici, în total 12 zile. Sunt zece babe, la începutul i sfâritul lor fiind câte un „muo“ mo: dragobae“ (Dragobete) i „Sîmîî“, Sfinii 40 de Mucenici. Acest rstimp de dousprezece zile se folosete pentru prevederea timpului din cele 12 luni ale anului, data de 11 martie fiind considerat luna ianuarie, iar 22 martie luna decembrie. Sâmîî-Sfinii 40 de Mucenici se srbtoresc pe 22 martie. Numele srbtorii de Sâmî, vine de la credina c de de acum “pornete s lucre pmântu”, pmântul simte c vine primvara i trebuie începute muncile la câmp. S crede c de la Sâmî, “ias 44 de boî de cldur din pomânt. Cum acuma, poate s ias cldura s s msure cu boile. Da boat e aia ce s bate, s bat parii, s bate cepu la butoi, s bate pomânt când s face-n cas, demult cu pomânt s-a pus pe jos, în cas. P, când s d la un loc cu boata de 44 de ori, locu la unde s-a dat cu boata, e câta mi cald decât allalt ping el. i acuma, când s pune mâna acia, unde s-a dat cu boata, s sâmte c e pmântu mi cald. Sama de aia i s zâce Sâm, c s sâmte c pmântu s-apuc s lucre, pmântu s-apuc s fie mi cald, s-apuc lucrurile s s lucre pe cîmp” (P.S). Dimineaa devreme în ziua Sâmilor, se face foc în curte i mult fum. Se ia apoi cârpa, “râza s zâce”, pstrat de la „mara vasâlor“ (marea vaselor), se aprinde, “sri prst focu la, prst fumu la, de trei ori i aprinzi râza aia i iei i dai cu râza aia pe dup craci. i iei râza aia i mergi prin obor, te bagi în cas, în sobi, la c s nu s bage gongilii în cas” (N.S.), se afum casa i vitele împotriva erpilor. Acelai ritual se face i la Buna vestire i la Florii. În ziua de Sâmî, nu e bine s se umble cu sforile, nici cu furcile de strâns fânul, ca s nu plece albinele din stup, “aia e mi bun dac s ia miere din zâua aia di la stupi, atunci e bun i de stup, s d i în sntatea stupilor, s-i pzasc Sîmîî, s s-nmulasc i ete aa. S numete: s fie 198

IoneliaToarc la zâua de Sâmî, p s fie la vâlve care duc ploaia, p la vâlve care pzsc izvoarele, la stele, la lun, la Dumnezu, la soare, la luceaferi, la furcilii pomântului, în sntatea vielor, i aa, în berechet, în sntatea copiilor, la toî, de sntate, aa s d” (B.N.). Se frmânt colaci mici cu sare. Mijlocul se marcheaz cu o eav de esut, se coc i se ung cu miere. Se dau de poman srbtorii i morilor, i se mnânc la prânz. Pentru prânz se pregtete i un colac ce se d de poman zilei respective, împreun cu o lumânare. În ziua aceasta nu s-a lucrat de teama erpilor. Cine lucreaz, tot anul va vedea erpi i v tri cu team. Înainte sau dup prânz, se merge la cimitir, se împodobesc mormintele, se tmâie i se aprind lumânrile. Dac înc ar fi zpad, lâng copaci se afl floare de spânz pentru împodobirea mormintelor cu flori proaspete. „Blogovešana“ (Buna Vestire) este pe 7 aprilie. E prima dat în an când se aude cucul. La Buna Vestire morilor li se d de poman colac, lumânare, cartofi i pete. Nu se lucreaz de teama erpilor, iar dimineaa, se afum gospodria cu cârpa “râza” care a rmas de la Sâmî, pentru alungarea erpilor. „Fluriii“ (Floriile). De Florii, fetele i femeile tinere merg în câmp s Foto 73 esturi scoase la aer de Florii, sat Metovnia culeag flori slbatice. Fiecare s-a împodobit cu cele mai frumoase flori din care fac buchet, fiind pstrate pân la Pati. Tototdat sunt scoase la aer toate esturile din cas, pentru a se aerisi. Astfel se marcheaz începutul cureniei generale din fiecare gospodrie înainte de sarbtoarea Patelui. La Juoi-mari-Joia mare se aprind „focorele“. Dimineaa devreme, gospodina aprinde trei, cinci sau apte focuri, neaprat în numr impar, din tulpini de boji, “joi dimineaa ne sculm, fcem focurelu, în obor, pe urm la morminî” (F.P.). 199

<strong>Comunitatea</strong>româneasc<strong>din</strong><strong>estul</strong><strong>Serbiei</strong><br />

fac tet-n urm, la ci, la lume la care are vite, c ei aa s-a zîs, c ei<br />

mi mare tet fac la vite” (A.D.).<br />

SRBTORILE DE PRIMVAR<br />

Dragobiae-Dragobetele, se serbeaz pe 10 martie i nu se lucreaz.<br />

Este prima dat în acel an când ies la suprafa cârtiele i oareci de câmp<br />

i omul trebuie s le hrneasc. Se fierb boabe de porumb i se arunc pe<br />

pmânt pentru hran. Se crede c ele in minte acest lucru i dauna va fi mai<br />

mic. Dac omul nu face acest lucru, ele vor nvli pe semnturi i vor<br />

pricinui daun mare.<br />

Babii-babele sunt între Dragobete i Sfinii 40 de mucenici, în total 12<br />

zile. Sunt zece babe, la începutul i sfâritul lor fiind câte un „muo“ mo:<br />

dragobae“ (Dragobete) i „Sîmîî“, Sfinii 40 de Mucenici. Acest rstimp<br />

de dousprezece zile se folosete pentru prevederea timpului <strong>din</strong> cele 12<br />

luni ale anului, data de 11 martie fiind considerat luna ianuarie, iar 22<br />

martie luna decembrie.<br />

Sâmîî-Sfinii 40 de Mucenici se srbtoresc pe 22 martie. Numele<br />

srbtorii de Sâmî, vine de la cre<strong>din</strong>a c de de acum “pornete s lucre<br />

pmântu”, pmântul simte c vine primvara i trebuie începute muncile la<br />

câmp. S crede c de la Sâmî, “ias 44 de boî de cldur <strong>din</strong> pomânt. Cum<br />

acuma, poate s ias cldura s s msure cu boile. Da boat e aia ce s<br />

bate, s bat parii, s bate cepu la butoi, s bate pomânt când s face-n<br />

cas, demult cu pomânt s-a pus pe jos, în cas. P, când s d la un loc cu<br />

boata de 44 de ori, locu la unde s-a dat cu boata, e câta mi cald decât<br />

allalt ping el. i acuma, când s pune mâna acia, unde s-a dat cu boata,<br />

s sâmte c e pmântu mi cald. Sama de aia i s zâce Sâm, c s sâmte<br />

c pmântu s-apuc s lucre, pmântu s-apuc s fie mi cald, s-apuc<br />

lucrurile s s lucre pe cîmp” (P.S).<br />

Dimineaa devreme în ziua Sâmilor, se face foc în curte i mult fum.<br />

Se ia apoi cârpa, “râza s zâce”, pstrat de la „mara vasâlor“ (marea<br />

vaselor), se aprinde, “sri prst focu la, prst fumu la, de trei ori i<br />

aprinzi râza aia i iei i dai cu râza aia pe dup craci. i iei râza aia i<br />

mergi prin obor, te bagi în cas, în sobi, la c s nu s bage gongilii în<br />

cas” (N.S.), se afum casa i vitele împotriva erpilor. Acelai ritual se<br />

face i la Buna vestire i la Florii.<br />

În ziua de Sâmî, nu e bine s se umble cu sforile, nici cu furcile de<br />

strâns fânul, ca s nu plece albinele <strong>din</strong> stup, “aia e mi bun dac s ia<br />

miere <strong>din</strong> zâua aia di la stupi, atunci e bun i de stup, s d i în sntatea<br />

stupilor, s-i pzasc Sîmîî, s s-nmulasc i ete aa. S numete: s fie<br />

<br />

198

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!