Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica
ComunitatearomâneascdinestulSerbiei fac tet-n urm, la ci, la lume la care are vite, c ei aa s-a zîs, c ei mi mare tet fac la vite” (A.D.). SRBTORILE DE PRIMVAR Dragobiae-Dragobetele, se serbeaz pe 10 martie i nu se lucreaz. Este prima dat în acel an când ies la suprafa cârtiele i oareci de câmp i omul trebuie s le hrneasc. Se fierb boabe de porumb i se arunc pe pmânt pentru hran. Se crede c ele in minte acest lucru i dauna va fi mai mic. Dac omul nu face acest lucru, ele vor nvli pe semnturi i vor pricinui daun mare. Babii-babele sunt între Dragobete i Sfinii 40 de mucenici, în total 12 zile. Sunt zece babe, la începutul i sfâritul lor fiind câte un „muo“ mo: dragobae“ (Dragobete) i „Sîmîî“, Sfinii 40 de Mucenici. Acest rstimp de dousprezece zile se folosete pentru prevederea timpului din cele 12 luni ale anului, data de 11 martie fiind considerat luna ianuarie, iar 22 martie luna decembrie. Sâmîî-Sfinii 40 de Mucenici se srbtoresc pe 22 martie. Numele srbtorii de Sâmî, vine de la credina c de de acum “pornete s lucre pmântu”, pmântul simte c vine primvara i trebuie începute muncile la câmp. S crede c de la Sâmî, “ias 44 de boî de cldur din pomânt. Cum acuma, poate s ias cldura s s msure cu boile. Da boat e aia ce s bate, s bat parii, s bate cepu la butoi, s bate pomânt când s face-n cas, demult cu pomânt s-a pus pe jos, în cas. P, când s d la un loc cu boata de 44 de ori, locu la unde s-a dat cu boata, e câta mi cald decât allalt ping el. i acuma, când s pune mâna acia, unde s-a dat cu boata, s sâmte c e pmântu mi cald. Sama de aia i s zâce Sâm, c s sâmte c pmântu s-apuc s lucre, pmântu s-apuc s fie mi cald, s-apuc lucrurile s s lucre pe cîmp” (P.S). Dimineaa devreme în ziua Sâmilor, se face foc în curte i mult fum. Se ia apoi cârpa, “râza s zâce”, pstrat de la „mara vasâlor“ (marea vaselor), se aprinde, “sri prst focu la, prst fumu la, de trei ori i aprinzi râza aia i iei i dai cu râza aia pe dup craci. i iei râza aia i mergi prin obor, te bagi în cas, în sobi, la c s nu s bage gongilii în cas” (N.S.), se afum casa i vitele împotriva erpilor. Acelai ritual se face i la Buna vestire i la Florii. În ziua de Sâmî, nu e bine s se umble cu sforile, nici cu furcile de strâns fânul, ca s nu plece albinele din stup, “aia e mi bun dac s ia miere din zâua aia di la stupi, atunci e bun i de stup, s d i în sntatea stupilor, s-i pzasc Sîmîî, s s-nmulasc i ete aa. S numete: s fie 198
IoneliaToarc la zâua de Sâmî, p s fie la vâlve care duc ploaia, p la vâlve care pzsc izvoarele, la stele, la lun, la Dumnezu, la soare, la luceaferi, la furcilii pomântului, în sntatea vielor, i aa, în berechet, în sntatea copiilor, la toî, de sntate, aa s d” (B.N.). Se frmânt colaci mici cu sare. Mijlocul se marcheaz cu o eav de esut, se coc i se ung cu miere. Se dau de poman srbtorii i morilor, i se mnânc la prânz. Pentru prânz se pregtete i un colac ce se d de poman zilei respective, împreun cu o lumânare. În ziua aceasta nu s-a lucrat de teama erpilor. Cine lucreaz, tot anul va vedea erpi i v tri cu team. Înainte sau dup prânz, se merge la cimitir, se împodobesc mormintele, se tmâie i se aprind lumânrile. Dac înc ar fi zpad, lâng copaci se afl floare de spânz pentru împodobirea mormintelor cu flori proaspete. „Blogovešana“ (Buna Vestire) este pe 7 aprilie. E prima dat în an când se aude cucul. La Buna Vestire morilor li se d de poman colac, lumânare, cartofi i pete. Nu se lucreaz de teama erpilor, iar dimineaa, se afum gospodria cu cârpa “râza” care a rmas de la Sâmî, pentru alungarea erpilor. „Fluriii“ (Floriile). De Florii, fetele i femeile tinere merg în câmp s Foto 73 esturi scoase la aer de Florii, sat Metovnia culeag flori slbatice. Fiecare s-a împodobit cu cele mai frumoase flori din care fac buchet, fiind pstrate pân la Pati. Tototdat sunt scoase la aer toate esturile din cas, pentru a se aerisi. Astfel se marcheaz începutul cureniei generale din fiecare gospodrie înainte de sarbtoarea Patelui. La Juoi-mari-Joia mare se aprind „focorele“. Dimineaa devreme, gospodina aprinde trei, cinci sau apte focuri, neaprat în numr impar, din tulpini de boji, “joi dimineaa ne sculm, fcem focurelu, în obor, pe urm la morminî” (F.P.). 199
- Page 159 and 160: IoneliaToarc Ieste care nu vrea s i
- Page 161 and 162: IoneliaToarc viitoarei soii. La nun
- Page 163 and 164: IoneliaToarc venit s ajute, numite
- Page 165 and 166: IoneliaToarc Sosirea alaiului de nu
- Page 167 and 168: IoneliaToarc De pe mas, mireasa est
- Page 169 and 170: IoneliaToarc Au fost cazuri, când
- Page 171 and 172: IoneliaToarc Credina profund în vi
- Page 173 and 174: IoneliaToarc Foto 50 Lumânarea Ra
- Page 175 and 176: IoneliaToarc degete. i numai o iei
- Page 177 and 178: IoneliaToarc ezând de partea dreap
- Page 179 and 180: IoneliaToarc “vin copii, fete, pr
- Page 181 and 182: IoneliaToarc Pomana este un ciclu d
- Page 183 and 184: IoneliaToarc celorlalte pâini, „
- Page 185 and 186: IoneliaToarc Cu acest prilej se îm
- Page 187 and 188: IoneliaToarc sau purcel “fript î
- Page 189 and 190: IoneliaToarc i sup cap (pâinea de
- Page 191 and 192: IoneliaToarc La patruzeci de zile,
- Page 193 and 194: IoneliaToarc „SLOBADZÎT JUOCU“
- Page 195 and 196: IoneliaToarc cunoate destul de bine
- Page 197 and 198: IoneliaToarc Sînta Maria (Adormire
- Page 199 and 200: IoneliaToarc îninte. De când a ve
- Page 201 and 202: IoneliaToarc poman peste fereastr 4
- Page 203 and 204: IoneliaToarc Masa de prânz începe
- Page 205 and 206: IoneliaToarc urând prosperitate go
- Page 207 and 208: IoneliaToarc joi i sâmbt. La poman
- Page 209: IoneliaToarc Fiecare poart o rdcin
- Page 213 and 214: IoneliaToarc aptezeci au încetat s
- Page 215 and 216: IoneliaToarc apusul soarelui strach
- Page 217 and 218: IoneliaToarc se ia dintr-însul at
- Page 219 and 220: IoneliaToarc La “bcie”, toi ste
- Page 221 and 222: IoneliaToarc cpunii i celorlali dec
- Page 223 and 224: IoneliaToarc „S-ajue“. Aceast c
- Page 225 and 226: IoneliaToarc alungat seceta. Interd
- Page 227 and 228: IoneliaToarc este considerat protec
- Page 229 and 230: IoneliaToarc hrnete cu sângele cui
- Page 231 and 232: IoneliaToarc „Manuoa“ (Manole),
- Page 233 and 234: IoneliaToarc INSTRUMENTELE 287 cele
- Page 235 and 236: IoneliaToarc Când termin strigtura
- Page 237 and 238: IoneliaToarc jucau, încercând s v
- Page 239 and 240: IoneliaToarc pe urm le usci, p le b
- Page 241 and 242: IoneliaToarc PORTUL TRADIIONAL Inu
- Page 243 and 244: IoneliaToarc Peste cma femeile au
- Page 245 and 246: IoneliaToarc adaptat la condiiile g
- Page 247 and 248: IoneliaToarc Folosindu-se îns de t
- Page 249 and 250: IoneliaToarc cu cea de cetenie sâr
- Page 251 and 252: IoneliaToarc Regiunea studiat, dup
- Page 253 and 254: IoneliaToarc Subieci intervievai, v
- Page 255 and 256: IoneliaToarc bât, bâe - bât bâz
- Page 257 and 258: IoneliaToarc curcubt - dovleac curi
- Page 259 and 260: IoneliaToarc joimari - Joia Mare ju
<strong>Comunitatea</strong>româneasc<strong>din</strong><strong>estul</strong><strong>Serbiei</strong><br />
fac tet-n urm, la ci, la lume la care are vite, c ei aa s-a zîs, c ei<br />
mi mare tet fac la vite” (A.D.).<br />
SRBTORILE DE PRIMVAR<br />
Dragobiae-Dragobetele, se serbeaz pe 10 martie i nu se lucreaz.<br />
Este prima dat în acel an când ies la suprafa cârtiele i oareci de câmp<br />
i omul trebuie s le hrneasc. Se fierb boabe de porumb i se arunc pe<br />
pmânt pentru hran. Se crede c ele in minte acest lucru i dauna va fi mai<br />
mic. Dac omul nu face acest lucru, ele vor nvli pe semnturi i vor<br />
pricinui daun mare.<br />
Babii-babele sunt între Dragobete i Sfinii 40 de mucenici, în total 12<br />
zile. Sunt zece babe, la începutul i sfâritul lor fiind câte un „muo“ mo:<br />
dragobae“ (Dragobete) i „Sîmîî“, Sfinii 40 de Mucenici. Acest rstimp<br />
de dousprezece zile se folosete pentru prevederea timpului <strong>din</strong> cele 12<br />
luni ale anului, data de 11 martie fiind considerat luna ianuarie, iar 22<br />
martie luna decembrie.<br />
Sâmîî-Sfinii 40 de Mucenici se srbtoresc pe 22 martie. Numele<br />
srbtorii de Sâmî, vine de la cre<strong>din</strong>a c de de acum “pornete s lucre<br />
pmântu”, pmântul simte c vine primvara i trebuie începute muncile la<br />
câmp. S crede c de la Sâmî, “ias 44 de boî de cldur <strong>din</strong> pomânt. Cum<br />
acuma, poate s ias cldura s s msure cu boile. Da boat e aia ce s<br />
bate, s bat parii, s bate cepu la butoi, s bate pomânt când s face-n<br />
cas, demult cu pomânt s-a pus pe jos, în cas. P, când s d la un loc cu<br />
boata de 44 de ori, locu la unde s-a dat cu boata, e câta mi cald decât<br />
allalt ping el. i acuma, când s pune mâna acia, unde s-a dat cu boata,<br />
s sâmte c e pmântu mi cald. Sama de aia i s zâce Sâm, c s sâmte<br />
c pmântu s-apuc s lucre, pmântu s-apuc s fie mi cald, s-apuc<br />
lucrurile s s lucre pe cîmp” (P.S).<br />
Dimineaa devreme în ziua Sâmilor, se face foc în curte i mult fum.<br />
Se ia apoi cârpa, “râza s zâce”, pstrat de la „mara vasâlor“ (marea<br />
vaselor), se aprinde, “sri prst focu la, prst fumu la, de trei ori i<br />
aprinzi râza aia i iei i dai cu râza aia pe dup craci. i iei râza aia i<br />
mergi prin obor, te bagi în cas, în sobi, la c s nu s bage gongilii în<br />
cas” (N.S.), se afum casa i vitele împotriva erpilor. Acelai ritual se<br />
face i la Buna vestire i la Florii.<br />
În ziua de Sâmî, nu e bine s se umble cu sforile, nici cu furcile de<br />
strâns fânul, ca s nu plece albinele <strong>din</strong> stup, “aia e mi bun dac s ia<br />
miere <strong>din</strong> zâua aia di la stupi, atunci e bun i de stup, s d i în sntatea<br />
stupilor, s-i pzasc Sîmîî, s s-nmulasc i ete aa. S numete: s fie<br />
<br />
198