Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei
III. ELEMENTE DE GEOGRAFIE ISTORIC
Serbia 19 este un stat care a trecut printr-o serie de transformri politicoadministrative
de-a lungul timpului.
Rdcinile statului sârb se întind pân în secolul al VII-lea i se
suprapun istoriei Dinastiei Vlastimirovi. Regatul Serbiei a fost fondat în
secolul al XI-lea, Serbia medieval formându-se în jurul regiunii Raška, în
secolul al XII-lea avându-l ca figur central pe Marele Jupan tefan
Nemanja. În anul 1220, sub conducerea lui tefan I, Serbia a devenit regat,
iar în anul 1346 tefan Duan a înfiinat Imperiul Sârb, dezintegrat în urma
înfrângerii în faa turcilor otomani în anul 1389.
Între anii 1459 - 1804, Serbia în pofida a trei invazii austriece i a
numeroase rebeliuni, a rmas sub conducerea Imperiului Otoman. Viaa
religioas a fost dominat de Islam, fapt care a dus la numeroase convertiri.
Cei convertii au preluat denumirea de musulmani, iar mai târziu pe cea de
bosniaci, refuzând s mai fie identificai drept de sârbi.
Revoltele din anii 1804-1813, respectiv 1815, au dus la înfiinarea
Principatului Serbiei. Având o autonomie larg fa de Imperiul Otoman,
este considerat precursorul Serbiei moderne.
Între anii 1815 - 1903, Serbia a fost condus de ctre Dinastia
Obrenovi, cu excepia perioadei dintre anii 1842 - 1858, când la
conducerea rii s-a aflat Prinul Aleksandar Karaorevi. Prin Tratatul de
la Berlin din 1878, se recunoate independena Serbiei i Muntenegrului.
În anul 1918, Serbia fonda împreun cu Muntenegru, Regatul sârbilor,
croailor i slovenilor, cunoscut mai târziu sub denumirea de Regatul
Iugoslav.
În 1945 Serbia se proclam Republica Popular Federativ Iugoslavia,
iar în 1963 Republica Socialist Federativ Iugoslavia condus de Josip
Broz Tito pân la moartea acestuia în 1980 20 .
De la cderea celei de-a doua Iugoslavii în 1992 i pân în 2003, Serbia
a format, împreun cu Muntenegru, Republica Federal Iugoslavia. Între
19 http://ro.wikipedia.org/wiki/Serbia
20 A.Bârsan, (1968), Mic Atlas Geografic, ed. tiinific, Bucureti, p.76.
20