15.09.2023 Views

Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

<strong>Comunitatea</strong>româneasc<strong>din</strong><strong>estul</strong><strong>Serbiei</strong><br />

Fiecare zi <strong>din</strong> sptmâna lui Sân Toader are o anumit semnificaie i<br />

anumite interdicii, ce trebuie respectate întocmai, pentru protecia<br />

oamenilor i vitelor.<br />

Luni este Lunea uarîlor-Lunea ciorilor sau „Lunea psrilor“. În<br />

timpul zilei se fierb boabe de porumb. O parte se mnânc, iar o parte se<br />

arunc peste acoperiul casei i se d de poman ciorilor i altor duntori<br />

de câmp ca s nu mai provoace daune. Nu s mnânc cu lingurile,<br />

duminic “sara s pitul lingurile, i nu s mnânc luni cu lingurile c s<br />

nu scoat cioarele pe loc cucuruzu, s nu fac tet, ce iast pin bteale,<br />

pin pomi”(A.D.). Are aceeai semnificaie ca i „iricuva“, dar e srbtoare<br />

de post.<br />

Mara vasâlor-Marea vaselor, numit i marea albastr, este dedicat<br />

splrii vaselor de grsime. Toate vasele folosite, mai ales cele dn timpul<br />

postului, s-au splat cu nisip i cu leie “s face <strong>din</strong> cenu i ap fiart”.<br />

Cârpele cu care s-au splat i s-au ters vasele, se usuc i se pstreaz<br />

pentru afumarea în ziua de Sfinii 40 de Micenici, la Buna vestire i la<br />

Florii. La miezul nopii „sî pun Sîm-Tuairi“, începe sptmâna lui Teodor.<br />

În seara aceasta “nu s cânt, nu s uier, nu s vorbeate tare, nu s duce<br />

afar, nu s ias <strong>din</strong> cas, lumea st în cas, i dac face ceva, el nu mi<br />

ias, nu mi deschide ua, s ias noaptea afar” (P.S.).<br />

Miercurea naruad-Miercurea neroad este a doua zi <strong>din</strong> sptmâna<br />

lui Teodor. Oamenii nu lucrau „pântru lume nacajât“, pentru oameni<br />

invalizi i de team s nu li se întâmple i lor acelai lucru.<br />

În alte sate se numete miercurea ocââlor (miercurea oarecilor) i nu<br />

se lucreaz, “lumea âne, nu lucr s nu fac socâî, obolii s nu fac rle<br />

pi la ci, pi la vite, pi la grâuri, pi la aia ce iast, ce tot nat are-n casa lui”<br />

(A.D.).<br />

În Juoia iapilor-Joia iepelor, nu era bine s se prelucreze cânepa, s se<br />

ese, mai ales dac cineva are “are vite greoane, demult a fost iape i de aia<br />

s-a zâs joia iapelor. Da iast vaci, iast oi, ce God e, lumea pzte, toate<br />

ce sînt greoane” (B.N.) ca s fie caii blânzi, sntoi, s nu bat cu copitele.<br />

Cine are cai, în acea zi îi hrnete i îi esal mai bine.<br />

Viniria buiedzîlor-Vinerea buruienelor, este ziua când toi <strong>din</strong> cas, în<br />

special fetele, se spal pe cap cu anumite plante, s miroase frumos i s<br />

creasc prul mai repede, dar era i un tratament pentru prevenirea cderii<br />

prului. Se spal dimineaa deveme, cu “buiedzî”(buruieni): cu rdcin de<br />

oman, odolean i salvin, culese în acea diminea, se pun în leie i se spal.<br />

În Gamzigrad, în fiecare an, lâng cetatea roman Felix Romuliana, s-a<br />

organizat o întrunire, iar mai târziu a fost mutat în casa de cultur <strong>din</strong> sat.<br />

<br />

196

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!