Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei
uoburi“(s pun cioburile), ori „vražît“, (ghicit). O femeie din cas,
ascunde sub “blide, inere, le întorci cu faa aa în jos” (farfurii) mai multe
obiecte: pieptene, oglind, inel, tciune, uvi de lân, achie, un bob de
porumb, piparc (ardei iute), un cui i o bucat de slnin, mlai, fiecare
obiect reprezentând trstura dominant din personalitatea ursitului sau
usitei. Porumbul însemna c alesul va fi bogat, pieptene – colos, oglind –
frumos, inel – subirel, tciune – negru, lâna – pcurar (cioban) sau pros, în
alte sate, mlai-srac, achie – meter, cui – fierar i slnina – comerciant.
În prezena bieilor apar glume i bun dispoziie. În plus, dac este i
muzic, grupul transform ghicitul în petrecere. Farfuriile se amestec, dup
care fiecare tânr are dreptul s aleag de trei ori.
În ajun de Sfântul Vasile existau i practici prin care se fcea prognoza
vremii pentru anul în curs. Cpâni înjumtite de ceap se despart astfel
încât s se separe dousprezece coji din partea comestibil. Se pun în patru
grupuri câte trei aa c fiecare s poarte semnul unei luni. În fiecare coaj se
pune câte jumtate de linguri de sare i se las la fereastr peste noapte.
Dimineaa se verific cojile. Acolo unde apare ap, aceea lun va fi ploioas
sau cu zpad, iar coaja fr ap arat c luna va fi fr precipitaii. Se mai
poate ghici i în ziua înainte de Boboteaz.
În rstimpul de la Sfântul Vasile pân la Boboteaz, se ddea i
nou-nscutul la grind, sau se desfura obiceiul numit Moaa.
Boadza-Boboteaza. În ajunul Bobotezei fetele au pus în zpad sau în
gard trei fire de busuioc. Fiecare fir a fost numit cu numele unui biat. Acel
fir care în timpul nopii va fi acoperit cu chiciur, este semnul c biatul al
crui nume poart este viitorul, so.
În Osnicea femeile din fiecare familie, în ajunul Bobotezei, au mers la
pârâu sau izvor i pe mal au înfipt câte un fir de busuioc. Tot acolo ddeau
i ap de poman celor mori, pentru fiecare mort vrsându-se câte o can de
ap. Într-o gleat sau cldare se ia ap i cu busuiocul de la izvor, se
stropete casa, pe cei din cas, vitele, anexele casei, ogoarele, punile i
pomii fructiferi, pentru sntate i rod bun. Restul de ap, împreun cu
busuiocul, s-a pus într-un vas ca „ap boedzat“ (ap botezat). În timpul
anului aceast ap s-a folosit pentru vrjit, ca leac pentru ameliorarea dureii
de cap sau s-a but pentru durerea de stomac. Restul de ap s-a pstrat pân
la Boboteaza urmtoare.(F.P) Aceast practic a apei este cunoscut i în
alte sate din inutul Crna reka.
Cârdalesa se organiza în ajunul Bobotezei. Se proceda ca i la Crciun,
numai c de data aceasta, grupul de colindtori era format numai din femei,
care colindau casele din sat, pe care le stropeau cu busuioc i cu ap sfinit,
192