Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

IoneliaToarc
cunoate destul de bine perioadele favorabile de cele nefavorabile pentru
muncile agricole i tie s delimiteze zilele lucrtoare de cele nelucrtoare,
chiar dac de cele mai multe ori a uitat semnificaia srbtorii sau a
interdiciei, rspunsul fiind unul singur: aa am pomenit, aa e bine, mora
s fie aa. Acelai calendar îi indic zilele de petrecere dar i zilele de post.
Un astfel de calendar asigur omului legtura cu mediul, natura, dar i cu
divinitatea.
Slobodan Zecevic, în urma studiului fcut în Craina Negotinului
constata c: “dac despre credinele populare se poate spune c sunt
consecina unei false relaii între cauz i efect care ne duce spre domeniul
imaginaiei, cunotinele populare pe de alt parte sunt bazate pe observaii
empirice. Aplicarea acestora din urm se gsete în primul rând în medicina
popular, apoi în meteorologie, astronomie (determinarea vremii dup
poziia corpurilor cereti) i în alte ocazii legate de viaa cotidian” 275 .
Românii din Craina foloseau calendarul lunar, srbtorile fiind stabilite
în funcie de fazele lunii.
Anul s-a numrat dup vizibilitatea lunii i urmrirea fazelor lunare,
luând în considerare când începe luna nou. Prima sptmân din luna nou
s-a numit „duminic inâr“ (duminica tânr). De la ea s-au numrat
sptmânile ca s calculeze durata lunii care începe i srbtorile în cursul
aceleai lunii. Luna nou a avut i alte semnificaii: se fceau vrji, începeau
activitile agricole, nu se lucra în anumite zile, se ddeau sau se luau bani,
se fceau sau nu împrumuri i altele.
În calendarul popular exist i în prezent un ir de srbtori cu
denumirea „ziua“: ziua ursului, ziua ciorilor, ziua oarecilor, ziua cârtiei,
ziua lupilor, ziua erpilor, ziua iepelor, ziua cailor.
În credinele populare de aici, zilele sptmânii, au o mare influen
asupra vieii umane. Zile bune sunt considerate: luni, miercuri i joi.
Sâmbt e ziua morilor i este cea mai potrivit pentru pomeni. Se crede c
cel mai greu este pentru persoanele care sunt nscute mari pentru c toat
viaa vor vedea fenomene supranaturale, miracole i vor avea multe
neplceri, iar cei care sunt nscui vineri vor fi nefericii în via i
întotdeauna vor avea parte de nenorociri.
Duminic este ziua când nu se muncete i nu s-au înjugat vitele pentru
c i „jugul trebuia s se odihneasc“. Duminic este zi favorabil pentru c
nu poart nume dup corpurile cereti, este ziua pmântului.
275 Slobodan Zecevic, op. cit., p. 46.
183