Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei
ân(in) minte pe tata când l-a dezgropat, la 6 sptmâni i alea acum
hotrâi nu mi face nima aia…S punea numa’ pmânt, trgea pomânt pe
el, apoi lemne…” (P.I.).
Toate aceste ritualuri: pomenile, cratul apei, aprinderea focurilor
rituale, muzica i dansul pentru sufletul mortului, toate au aceeai destinaie.
Prin aceste obiceiuri se asigur, se spune, mortului ap proaspt, foc i
distracie.
Credina în supravegherea sufletului dup moarte este un reper de
spiritualitate a românilor de pretutindeni.
Un fapt consemnat de T. Georgevici în satul Ranov, i anume c pe
vremuri, când oamenii îmbtrâneau i deveneau o povar pentru ai lor, erau
omorâi nu l-am mai gsit decât în amintirile locuitorilor din satul Celjeva
Bara.
În satul Celjeva Bara, acest obicei s-a numit “Lapot”: „Pita a fost de
cucuruz, de prâmb. Îi pune mlaiu-n cap, s nu-i dea-n cap, s nu ia
pcate, d în mlai, a p’ la moare. Lapot s-a zâs. Îl iau pe al btrân i-l
duc undeva, în vreo pdure” (B.N.).
În majoritatea satelor din regiune bradul are simbol de moarte. De el nu
este legat nici un obicei: “i nu e bun s fie brad în obor. Une este brad în
obor, s stânge casa. Care pune bradu în obor, a lui s stânge casa” (F.P.).
OBICEIURI CALENDARISTICE
Ciclul anual al obiceiurilor, vzute în ansamblu, este total diferit de
ciclul anual al srbtorilor cretine, unele dintre acestea având ca baz
srbtori precretine, creându-se astfel o simbioz între obiceiuri. Dând la o
parte ptura superficial cretin, putem foarte uor descoperi ciclul riturilor
pgâne de altdat. Astfel, Sfântul Ilie a preluat atributele tunetului, Sf.
Vartolomeu cele ale vântului, cavalerii mitici ai apocalipsei numii todorci,
se regsesc în srbtoarea sfântului Toader, cultul ursului, de asemenea este
legat de srbtorile cretine, chiar dac el nu se mai practic demult.
Respectul pentru “zapis” – copacul sfânt din spaiul moravo-timocean,
care este i reedina zeului tunetului, sub protecia cruia se afl satul în
timpul hramului, are legtur cu cultul pdurii.
Calendarul popular s-a pstrat foarte bine la românii de aici, în bun
parte i datorit zonei (de deal i de munte), unde emanciparea este înc
puin vizibil, activitile economice desfurate i în prezent, fiind aceleai:
creterea animalelor i lucrul pmântului. ranul din aceast zon înc mai
182