Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica
ComunitatearomâneascdinestulSerbiei rotat, jos, de lemn. Pe asta s pune iar colaci, s pune unu mare, de bât, rotat, s face i bât, de leamn de prun, i câta s cistate, iaca atâta, s albete i s face chit de flori, i s leag cu a roie, chita aia i s pune colacu la, isto vreo cârp de asta s pune, s pune un blid, i-n blid puni veluca i cuâtu, lingura i puni ceua de mâncare, brânz, pete, i puni ali 7 colaci de-ai mici, s pune în ocol, lumânri în ei. i acuma iar iei cârpa aia ce-am astrâns cu rabou la i s-ncinge iar pr geamu la. i toarn apa aia din vedre, s fie slobozât i oprostât(iertat) apa” (N.S.). Apa se sloboade la 40 de zile, la apomana de un an i la 7 ani. Apa scump. Când s sloboade, aia e tras apa. Pe urm este apa scump. Ea se car tot aa, de o fat. În arbanov ea se introduce în cas în timpul postului Sfântului Petru i Pavel. În Metovnica „apa scump“ se aduce în cas de la „zuoima“ (Joia mare) pân la „muoî i fra“(Moii de fragi, prima mari în postul Sfântului Petru i Pavel). Ca s nu se ajung la confuzii, fiecare intoducere a apei se înseamn cu legarea unui nod pe sfoar. În aceast perioad, o feti tras apa la mai multe gospodrii, iar pentru aceasta, la sfârit, a cptat cadou o bucat de pânz. HORA DE POMAN. Este dat mortului, mai ales pentru cei care au murit cei care au murit tineri i cei mori fr lumin: “Hora e plcit(pltit) pentru l de-a murit. Plcesc(pltesc) copiii mortului, rudele. Se d ou, flori”.(P.I.) Sunt cazuri când prinii decedatului au organizat petrecere în curte sau la vreun loc public pentru a da hora i petrecerea de poman prietenilor lui. Hora se organizeaz i în timp ce rudele sunt în doliu. Se face un colac mare, decorat dup voina mamei, se pune o lumânare mare, un buchet de flori i multe dulciuri, i pe colacii mici câte o lumânare mic i câte un cub de zahr. Se aduce un purcel “fript” i cel puin dou tipuri de buturi. Toate se pun pe o msu rotund sau pe mas. Lutarii cânt melodii de doliu i femeia d de poman decedatului lumina lumânrilor, mâncarea i sunetul muzicii, chemându-l la petrecere. Dup ce se d de poman se invit fetele i bieii în hor. Fiecrui juctor i se d în mân câte o lumânare aprins i un buchet de flori legat cu o batist. Femeia d buchetul de poman: „Chita-sta i fluo sî fie la copilu mieu, sî-i fie uora prostît!“. Juctorii rspund: „Sî prostasc Dumnizu!“. Dup ce fac câteva cercuri jucând lent, ritmul melodiei se schimb, juctorii las buchetele i joac un joc adevrat. Mama d de poman i aceast hor cu chemarea mortului s se alture lor. 180
IoneliaToarc „SLOBADZÎT JUOCU“ -SLOBOZITUL JOCULUI este un act prin care o persoan care a încetat s poarte doliu, se elibereaz de interdicia de a juca în hor. O femeie din familia mortului pune o batist persoanei care trebuie s se ias din doliu în faa piciorului drept, deoarece prin aceasta se termin doliul pentru cel care n-a jucat pân acum. Persoana care înceteaz de a mai purta doliu, se pune de trei ori pe batist rostind, împreun cu femeia care pune batista: „Sî prostasc Dumnizu!“ „POMANA I AI VII“ SAU „SARANDAR“ (srindar) este obiceiul de a face poman pentru oameni care înc sunt în via. Când cineva nu are motenitori sau îmbtrânete i îi este fric, pentru c dup moarte familia lui nu va voi sau nu va putea s-i fac pomenile dup rânduieli, atunci îi face singur pomana în timpul vieii, în orice anotimp al anului, fie în timpul postului, fie când se mnânc de dulce. “Eu mi-am pus spomenic(cruce de marmur) cu omu când mi-am pus. Aici iast oameni vii i-a pus spomenice, i pomeni, s nu chinuie copiii s fac”(A.D.). Aceste pomeni se fac ca i cele svârite pentru sufletul unui mort, cu singura deosebire c de ast dat nu se frmânt turte. Acest obicei, consemnat i de T. Georgevici la începutul secolului, este cât se poate de prezent i astzi, etnologul Paun Es Durlic, înregistrându-l în satul Rudna Glava. Filmul su documentar “Eu, decedatul”, a câtigat premiul Muzeului Etnografic din Beograd. DEZGROPATUL MORTULUI. Este un obicei consemnat de ctre cercettori, dar care nu s-a mai pstrat de-a lungul timpului, acesta disprând în ultima 100 de ani. T. Georgevici, în 1905, înc îl mai gsea activ: “în unele sate româneti din Serbia exist un obicei foarte interesant care const în aceea c familia, în ziua care se împlinesc 40 de zile de la moartea cuiva îl dezgroap pentru a-l mai vedea înca o dat, dup care îl îngroap la loc. Cu toate ca preoii au cutat s-l stârpeasc, unii din românii notri continu, totui s-l svâreasc în tain noaptea” (Georgevic T., 2004: 57). Unii btrâni intervievai i-l mai amintesc îns: ”Acu’ nu mi dezgroap mortul, demult a dezgropat la 6 sptmâni i pe orm ba eu 181 Foto 66 Pomana fcut din timpul vieii
- Page 141 and 142: IoneliaToarc s-au dus în Banat. Na
- Page 143 and 144: IoneliaToarc dar se stabilete o col
- Page 145 and 146: IoneliaToarc Nu trebuie neglijate n
- Page 147 and 148: IoneliaToarc dacice, deci aparine v
- Page 149 and 150: IoneliaToarc Foarte puini le-au dat
- Page 151 and 152: IoneliaToarc i pân-n grind i pro u
- Page 153 and 154: IoneliaToarc Dreptul de a alege num
- Page 155 and 156: IoneliaToarc Copilului nelegitim i
- Page 157 and 158: IoneliaToarc Acest comportament al
- Page 159 and 160: IoneliaToarc Ieste care nu vrea s i
- Page 161 and 162: IoneliaToarc viitoarei soii. La nun
- Page 163 and 164: IoneliaToarc venit s ajute, numite
- Page 165 and 166: IoneliaToarc Sosirea alaiului de nu
- Page 167 and 168: IoneliaToarc De pe mas, mireasa est
- Page 169 and 170: IoneliaToarc Au fost cazuri, când
- Page 171 and 172: IoneliaToarc Credina profund în vi
- Page 173 and 174: IoneliaToarc Foto 50 Lumânarea Ra
- Page 175 and 176: IoneliaToarc degete. i numai o iei
- Page 177 and 178: IoneliaToarc ezând de partea dreap
- Page 179 and 180: IoneliaToarc “vin copii, fete, pr
- Page 181 and 182: IoneliaToarc Pomana este un ciclu d
- Page 183 and 184: IoneliaToarc celorlalte pâini, „
- Page 185 and 186: IoneliaToarc Cu acest prilej se îm
- Page 187 and 188: IoneliaToarc sau purcel “fript î
- Page 189 and 190: IoneliaToarc i sup cap (pâinea de
- Page 191: IoneliaToarc La patruzeci de zile,
- Page 195 and 196: IoneliaToarc cunoate destul de bine
- Page 197 and 198: IoneliaToarc Sînta Maria (Adormire
- Page 199 and 200: IoneliaToarc îninte. De când a ve
- Page 201 and 202: IoneliaToarc poman peste fereastr 4
- Page 203 and 204: IoneliaToarc Masa de prânz începe
- Page 205 and 206: IoneliaToarc urând prosperitate go
- Page 207 and 208: IoneliaToarc joi i sâmbt. La poman
- Page 209 and 210: IoneliaToarc Fiecare poart o rdcin
- Page 211 and 212: IoneliaToarc la zâua de Sâmî, p
- Page 213 and 214: IoneliaToarc aptezeci au încetat s
- Page 215 and 216: IoneliaToarc apusul soarelui strach
- Page 217 and 218: IoneliaToarc se ia dintr-însul at
- Page 219 and 220: IoneliaToarc La “bcie”, toi ste
- Page 221 and 222: IoneliaToarc cpunii i celorlali dec
- Page 223 and 224: IoneliaToarc „S-ajue“. Aceast c
- Page 225 and 226: IoneliaToarc alungat seceta. Interd
- Page 227 and 228: IoneliaToarc este considerat protec
- Page 229 and 230: IoneliaToarc hrnete cu sângele cui
- Page 231 and 232: IoneliaToarc „Manuoa“ (Manole),
- Page 233 and 234: IoneliaToarc INSTRUMENTELE 287 cele
- Page 235 and 236: IoneliaToarc Când termin strigtura
- Page 237 and 238: IoneliaToarc jucau, încercând s v
- Page 239 and 240: IoneliaToarc pe urm le usci, p le b
- Page 241 and 242: IoneliaToarc PORTUL TRADIIONAL Inu
IoneliaToarc<br />
„SLOBADZÎT JUOCU“ -SLOBOZITUL JOCULUI este un act<br />
prin care o persoan care a încetat s poarte doliu, se elibereaz de<br />
interdicia de a juca în hor.<br />
O femeie <strong>din</strong> familia mortului pune o batist persoanei care trebuie s<br />
se ias <strong>din</strong> doliu în faa piciorului drept, deoarece prin aceasta se termin<br />
doliul pentru cel care n-a jucat pân acum. Persoana care înceteaz de a mai<br />
purta doliu, se pune de trei ori pe batist rostind, împreun cu femeia care<br />
pune batista: „Sî prostasc Dumnizu!“<br />
„POMANA I AI VII“ SAU „SARANDAR“ (srindar) este obiceiul<br />
de a face poman pentru oameni care înc sunt în via. Când cineva nu are<br />
motenitori sau îmbtrânete i îi este fric, pentru c dup moarte familia<br />
lui nu va voi sau nu va putea s-i fac pomenile dup rânduieli, atunci îi<br />
face singur pomana în timpul vieii, în orice anotimp al anului, fie în timpul<br />
postului, fie când se mnânc de dulce. “Eu mi-am pus spomenic(cruce de<br />
marmur) cu omu când mi-am pus. Aici iast oameni vii i-a pus<br />
spomenice, i pomeni, s nu chinuie copiii s fac”(A.D.).<br />
Aceste pomeni se fac ca i cele<br />
svârite pentru sufletul unui mort, cu<br />
singura deosebire c de ast dat nu se<br />
frmânt turte. Acest obicei, consemnat<br />
i de T. Georgevici la începutul<br />
secolului, este cât se poate de prezent i<br />
astzi, etnologul Paun Es Durlic,<br />
înregistrându-l în satul Rudna Glava.<br />
Filmul su documentar “Eu,<br />
decedatul”, a câtigat premiul<br />
Muzeului Etnografic <strong>din</strong> Beograd.<br />
DEZGROPATUL MORTULUI. Este un obicei consemnat de ctre<br />
cercettori, dar care nu s-a mai pstrat de-a lungul timpului, acesta<br />
disprând în ultima 100 de ani. T. Georgevici, în 1905, înc îl mai gsea<br />
activ: “în unele sate româneti <strong>din</strong> Serbia exist un obicei foarte interesant<br />
care const în aceea c familia, în ziua care se împlinesc 40 de zile de la<br />
moartea cuiva îl dezgroap pentru a-l mai vedea înca o dat, dup care îl<br />
îngroap la loc. Cu toate ca preoii au cutat s-l stârpeasc, unii <strong>din</strong> românii<br />
notri continu, totui s-l svâreasc în tain noaptea” (Georgevic T.,<br />
2004: 57).<br />
Unii btrâni intervievai i-l mai amintesc îns: ”Acu’ nu mi<br />
dezgroap mortul, demult a dezgropat la 6 sptmâni i pe orm ba eu<br />
<br />
181<br />
Foto 66 Pomana fcut <strong>din</strong><br />
timpul vieii