Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei
Apa se car pentru sufletul celui mort de ctre o fat, nu mai mare de
10 ani, dar e “curat“, care nu e din casa mortului, imediat dup moartea
acestuia i pân la 40 de zile. Ea poart numele de “apar” sau “sacagiu” în
unele sate, i în fiecare zi duce în cas câte un vas cu ap “e la izvor, ori
acuma din bunari (fântân)” (Z.C.), pe care o d de poman mortului. Apa
se folosete pentru but i pentru mâncare: “Fata car ap toat ziua cum a
murit. De trei ori duce în toat
ziua pân la 6 sptmâni.
Uglavno (neaprat) s nu treac
ziua. A fost demult, dimineaa,
ali(dar) acuma, care e aproape i
s duce la coal dimineaa. Car
pân când s zvârete
(termin). E numrat i legat,
când God (Dumnezeu) a dus apa.
Aia are o a i când God
due(duce) apa. Duce fata
Foto 64 Slobozitul apei, sat Bacevia
pin(prin) sat pân la 6 sptmâni la toat casa cât ajunge, i are a i
acuma câte vars îmi faci atâtea noduri. C la la aa, la la aa”.(P.I.)
În ziua pomenii de 40 de zile, fata duce 44 de vase cu ap pentru
pregtirea pâinilor i a mâncrurilor pentru poman, dar aceast ap nu se
d de poman deoarece se va da de poman mâncarea care se va pregti cu
aceast ap.
Foto 65 Slobozitul apei acas (st.) i colacii pregtii (dr.)
“Vedrele le-a însemnat fie cu boabe e psui, ori e cucuruz, pune
acolo în grmad, când a dus vasu, pune un bob” (A.D.), fie le numr „pe
bât de mr, urma, i cu cuâtu încrestez” (F.P.), fie le numr pe „rabo, s
face rabo de lemn, i la toat vadra, la toat cofa o taie”(Z.C.).
178