Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica
IoneliaToarc la confluena cu Dunrea (ca Marele Timoc), râul Timoc are o lungime de 203 km, pe ultimii 15 km pân la vrsare, formând grania între Serbia i Bulgaria. Cel mai important afluent al Timocului este Timocul Negru 14 , care curge prin depresiunea ârna Reka, populat cu multe sate mici: Valakonje, Savina, Selite, Zvezdan. Acesta strbate cea mai poluat zon, bazinul oraului Bor, de unde i denumirea. Râul a fost puternic afectat ecologic în ultimii ani datorit mineritului i industriei de metale grele din zona Borului i Kriveli, poluând în consecin i Dunrea cu metale grele: cupru, cadmiu etc…Are ca aflueni pe dreapta, râul Radovan, râul Zlot, râul Jasen, râul Banjska, ca în apropiere de oraul Zajear (Ziceri) s se uneasc cu Timocul Alb, pentru a forma pe ultimii 88 km, Timocul Mare sau pur i simplu râul Timoc. Foto 5 Exploatrile miniere de la Majdanpek (st.) i Bor (dr.) Timocul se vars în Dunre în dreptul oraului Negotin, la 30 km sud de iganai (Mehedini), locul unde fusese proiectat podul peste Dunre. Pe malul su stâng aproape de limita teritoriului locuit de români se gsete oraul Zaiear. Râul Timoc a dat i numele rscoalei împotriva regelui sârb Milan Obrenovic IV, în 1883 Timoka buna (rscoala din Timoc). Climatul este de tip temperat-continental cu influene submediteraneene, cu meniunea c aici domin subtipul de climat montan, cu temperaturi medii pentru luna ianuarie de -2C în depresiuni, i -11C pe culmi, iar vara temperatura medie a lunii iulie este de 7C, pe culmi. Vânturile care bat în aceast regiune sunt: Coava (vântul rece care distruge plantaiile); Severaul (numit i Vântul mare); Vântul de Sud (numit i Viforni sau Viorni) este un vânt cald, care bate mai ales toamna, dar i 14 UNECE, (2008), Environmental and Risk Assessement of the Timok River Basin. 17
ComunitatearomâneascdinestulSerbiei primvara, când topete zpezile. Vântul de Vest îi urmeaz Coavei, fiind un vânt bogat în ploi 15 . Precipitaiile se caracterizeaz prin neregulariti în repartiia în timp, concluzia fiind aceea c la trei ani bogai în ploi, revine un an secetos 16 . Vegetaia specific a regiunii este cea de pdure. Domin pdurea de foioase, totui pdurile de altdat sunt reduse la un adevrat maquis (cecri), uneori râpele i “cârile”, fiind pietroase. Datorit caracterului submediteranean se mai întâlnesc înc, nucul crescut în stare natural, Harta nr. 6 (prelucrat dup Harta Vegetaiei, Horvati, 1967) smochinul, liliacul, prul slbatec. Muntele mai pstreaz înc tisa, existând i în toponimie “tisa padina”, lâng tirb, iar la poala dealului “momolul”. Pinul i jneapanul nu sunt cunoscui. Regiunea teraselor, în afar de grdini, se caracterizeaz prin mulimea viilor 17 . Terenul fiind variat i cuprinzând toate formele de relief, d teritoriului o nuan de bogat vegetaie. Regiunea dintre Morava i Timoc este extrem de bogat. Din zona Borului se exploateaz aurul i arama, fiind cea mai important regiune minier din fosta Yugoslavie. La Maidan Pek se exploateaz pirita. Aurul se extrage din minele de la Glogovica i Neresnica, iar lignitul de la Vârca-Ciuca, Avramica, Bogovina i Râtani 18 . Regiunea studiat, dup cum s-a constatat, datorit poziiei geografice prielnice, precum i a cadrului natural favorabil, poate oferi bogate i variate resurse de trai, atrgând astfel, de-a lungul timpului, diferite comuniti umane în aceste locuri. 15 Th. N. Trâpcea, op. cit., p. 25. 16 *** (1971), Monografia economic RSF Iugoslavia, Osdem, Bucureti, p. 10. 17 Gheorghe Zbuchea, Cezar Dobre, op. cit., p. 19. 18 M. Stanojevic, Crna Reka, p. 61; cf. Godisnjk, XIX, 1905, p. 264. 18
- Page 2 and 3: IoneliaToarc Comunitatearomâneas
- Page 4 and 5: IoneliaToarc CUPRINS ARGUMENT .....
- Page 6 and 7: IoneliaToarc ARGUMENT Motto: “S n
- Page 8 and 9: I. ISTORICUL CERCETRILOR Obiectul l
- Page 10 and 11: IoneliaToarc Petru Neiescu, Eugen B
- Page 12 and 13: II. CADRUL NATURAL Cadrul natural a
- Page 14 and 15: IoneliaToarc Poziia geografic i lim
- Page 16 and 17: IoneliaToarc Munii Beljanica (Belja
- Page 20 and 21: IoneliaToarc Premisele geografice d
- Page 22 and 23: IoneliaToarc anii 2003 - 2006, Serb
- Page 24 and 25: IoneliaToarc Moesiei, cronicarul gr
- Page 26 and 27: IoneliaToarc important pentru terit
- Page 28 and 29: IoneliaToarc Iancu de Hunedoara va
- Page 30 and 31: IoneliaToarc despre Mnstiria este l
- Page 32 and 33: IoneliaToarc nahia ârna Reca, mnst
- Page 34 and 35: IoneliaToarc (ambasadorului rus), s
- Page 36 and 37: IoneliaToarc Înainte de cucerirea
- Page 38 and 39: IoneliaToarc e. Aici e valea Timocu
- Page 41 and 42: IV. ELEMENTE GEODEMOGRAFICE VECHIME
- Page 43 and 44: IoneliaToarc Hrile secolelor XVII-X
- Page 45 and 46: IoneliaToarc DENSITATEA medie a pop
- Page 47 and 48: IoneliaToarc La reuniunea Kominterm
- Page 49 and 50: IoneliaToarc Graficnr.1Evoluia nume
- Page 51 and 52: IoneliaToarc bine de 150 de ani, se
- Page 53 and 54: IoneliaToarc medie de 48 de ani. Pe
- Page 55 and 56: IoneliaToarc NUMRUL I EVOLUIA POPUL
- Page 57 and 58: IoneliaToarc În 1991 în Serbia tr
- Page 59 and 60: IoneliaToarc Prof. Gustav Weigand d
- Page 61 and 62: IoneliaToarc hotare. Astfel, C. Con
- Page 63 and 64: IoneliaToarc pn astzi. Niehbur îi
- Page 65 and 66: IoneliaToarc cum era i firesc, a fo
- Page 67 and 68: IoneliaToarc Dup cum s-a vzut din t
<strong>Comunitatea</strong>româneasc<strong>din</strong><strong>estul</strong><strong>Serbiei</strong><br />
primvara, când topete zpezile. Vântul de Vest îi urmeaz Coavei, fiind<br />
un vânt bogat în ploi 15 . Precipitaiile se caracterizeaz prin neregulariti în<br />
repartiia în timp, concluzia fiind aceea c la trei ani bogai în ploi, revine un<br />
an secetos 16 .<br />
Vegetaia specific a regiunii este cea de pdure. Domin pdurea de<br />
foioase, totui<br />
pdurile de altdat<br />
sunt reduse la un<br />
adevrat maquis<br />
(cecri), uneori<br />
râpele i “cârile”,<br />
fiind pietroase.<br />
Datorit<br />
caracterului submediteranean<br />
se<br />
mai întâlnesc înc,<br />
nucul crescut în<br />
stare natural,<br />
Harta nr. 6<br />
(prelucrat dup Harta Vegetaiei, Horvati, 1967)<br />
smochinul, liliacul,<br />
prul slbatec.<br />
Muntele mai pstreaz înc tisa, existând i în toponimie “tisa pa<strong>din</strong>a”,<br />
lâng tirb, iar la poala dealului “momolul”. Pinul i jneapanul nu sunt<br />
cunoscui. Regiunea teraselor, în afar de gr<strong>din</strong>i, se caracterizeaz prin<br />
mulimea viilor 17 .<br />
Terenul fiind variat i cuprinzând toate formele de relief, d teritoriului<br />
o nuan de bogat vegetaie. Regiunea <strong>din</strong>tre Morava i Timoc este extrem<br />
de bogat. Din zona Borului se exploateaz aurul i arama, fiind cea mai<br />
important regiune minier <strong>din</strong> fosta Yugoslavie. La Maidan Pek se<br />
exploateaz pirita. Aurul se extrage <strong>din</strong> minele de la Glogovica i Neresnica,<br />
iar lignitul de la Vârca-Ciuca, Avramica, Bogovina i Râtani 18 .<br />
Regiunea <strong>studia</strong>t, dup cum s-a constatat, datorit poziiei geografice<br />
prielnice, precum i a cadrului natural favorabil, poate oferi bogate i variate<br />
resurse de trai, atrgând astfel, de-a lungul timpului, diferite comuniti<br />
umane în aceste locuri.<br />
<br />
15 Th. N. Trâpcea, op. cit., p. 25.<br />
16 *** (1971), Monografia economic RSF Iugoslavia, Osdem, Bucureti, p. 10.<br />
17 Gheorghe Zbuchea, Cezar Dobre, op. cit., p. 19.<br />
18 M. Stanojevic, Crna Reka, p. 61; cf. Godisnjk, XIX, 1905, p. 264.<br />
18
Change language