Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

IoneliaToarc
Pomana este un ciclu de festin ritual, care se repet la intervale bine
determinate. Scopul acestor festine este de a trimite mortului mâncare, haine
i alte obiecte necesare pe lumea cealalt. Cratul apei, aprinderea focurilor
rituale, muzica i dansul pentru sufletul celui mort, au aceeai destinaie.
Prin aceste ritualuri, se presupune c i se asigur mortului, ap rece, foc i
distracie pe lumea cealalt.
Pentru românii de aici, a fost mai important cum se moare decât cum se
triete, cultul morilor fiind mai puternic decât toate celelalte. Exist
ritualuri care nu s-au schimbat de secole. Sistemul de pomeni are cele mai
precise i stricte reguli, chiar dac acestea au început s se modernizeze,
unele detalii fiind în prezent omise, coninutul lor depinzând în mare msur
i de situaia economic a familiei. Cu toate acestea, ritualul în sine nu s-a
schimbat.
Termenul arhaic pentru poman în anumite sate, care în prezent nu se
mai folosete a fost acela de „cumând“, fiind treptat înlocuit cu cuvântul
“poman”.
Pomenile se dau de ctre cei vii morilor, ca acetia s aib pe lumea
cealalt tot ce le trebuie. Pomenile sunt „mese“ cu pâini rituale, diferite
feluri de alimente i buturi, lumânri, flori i foc, care se organizeaz pân
la 7 ani. Grija celor vii pentru cei mori nu se oprete nici dup apte ani,
existând numeroase srbtori peste an când li se
d de poman foc,
ap, lumin, hran,
fructe, flori.
Pomenile
moderne difer de
cele din trecut pentru
c pâinile se pregtesc
în brutrii dar i
datorit bogiei i
coninutul meselor în
hran i buturi.
Anterior, pâinea a fost
preparat din fin de
mlai amestecat cu
fin de secar sau de
Foto 57 Pomana în satul Criveli (s.) i pomana în
satul Bacevia (d.)
grâu, iar din mâncruri s-a gtit varz cu carne de oaie i ciorb gras.
În trecut masa s-a pus pe canate i pe scânduri, peste care s-a aternut
pânz de cânep esut pentru asemenea trebuine. Azi pomenile se pun pe
169