Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei
Dup ce las decedatul în groap, omul care a început s sape groapa,
trage pmântul în cruce peste
sicriu luând cu sapa câte o
dat din fiecare parte a gropii,
iar de la dreapta la stînga,
începând de la cap. Apoi toat
lumea arunc o mân de
pmânt rostind: „Sî-i fie
râna uuar!“ Pe partea
Foto 56 Dup întoarcerea de la
înmormântare, lumea se spal pe mâni i
arunc jrgi peste cap, sat Bacevia
168
principal, întoars spre
rsrit se pune crucea de
lemn. Toi din cortegiu se
apropie de mormânt i sunt
stropii cu restul de ap, primul care se apropie fiind cel care a început
groapa. O femeie din casa mortului, stând de partea dreapt a decedatului,
d de poman peste groap fiecrui sptor câte un colac cu gaur, o
lumânare i un prosop.
Atunci când se întorc de la cimitir, toi se spal pe mâini în prima ap
curgtoare pe care o gsesc. O femeie din familie pleac întotdeauna ultima
de la cimitir. Ea ia o glie de pmânt de pe mormânt i o sfrâm pe drum
pân la prima ap curgtoare, în aa fel încât dac decedatul devine strigoi,
s piard timpul adunând pmântul sfrâmat.
Pân la patruzeci de zile se merge în fiecare zi la cimitir. Mai întâi se
împodobete mormântul i crucea funerar, apoi se tmâie, se dau de
poman flori i o lumânare, câte unul sau mai muli colaci, fructe, cuburi de
zahr i dulciuri, ap i cel puin o butur alcolic i se bocete i se d de
poman mâncarea adus. E bine s se ia câte o gustare acolo de ctre cei vii,
ca mortul s nu mnânce singur. Acesta este i motivul pentru care, la
fiecare mormânt din satele româneti se afl puse la picioarele mortului câte
o msu i cu dou bnci. În ultima zi de vizit la cimitir, în ziua pomenii,
se sparge cdelnia cu o lovitur în cruce.
Dac rudele greesc cu ceva în tot ceremonialul funerar i dac el însui
nu se pregtete cum se cuvine de plecare, exist riscul rtcirii: va fi plecat
de aici i nu va ajunge dincolo. Pericolul întoarcerii vizeaz mai ales rudele
i pe cei apropiai. De aceea, un sistem coerent de rituri funerare efectuate
dup tipare strvechi se desfoar în zilele care preced înhumarea trupului,
în timpul înmormântrii, la 40 de zile, i apoi la diferite date pân la 7 ani,
când mortul se integreaz în rândul strmoilor fiind pomenit împreun cu
ei.