Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica
ComunitatearomâneascdinestulSerbiei alt muiere, prst prag, îi d o lumânare, i îi pltete câa bani, i o cârp, un pechir, un cirepi, un spun, i d de poman i zâce: bogdaprost, i pe urm te apuci i vorbeti”(Z.C.). Se crede c oul trebuie spart pentru ca decedatul s nu se transforme în “moroni”, în strigoi. Gunoiul este dus în grdin i îngropat, sau în alte sate “s lapd pe ap” deoarece se crede c “la noi iast muieri care mi fac vrjuri, nu-s multe în Rean, a fost 3 ali mi iaste”. „i din banii care îi iau de pr pipt, i maramia care o ia de la gur”. „i inelu de pe mân. tii cum fac. Am avut noi aicea nite vecini, care a a vut. Iau curaua i cu aia fac, leag. i cu lumânarea de suflet, cu care moare, i cu aia fac”(A.D.). Dup ce moare omu’, ei scot oalele (hainele), patu’ lui i le lapd (arunc). Unii, bine, naravno (desigur), le spal i le bag-nuntru (P.I.). În camera unde a murit, la geam s pune un pahar cu ap, unul cu vin i unul cu rachiu, “s stea, cic bea”. Se las fie numai o noapte, fie “mare aia pn la 40 i s las i lumina aprins” (N.B.). Mortul era dus odat cu carul, iar acum cu tractorul. Se pune cu picioarele înainte, lâng sicriu se pune crucea funerar i florile care au fost date de poman i lsate. Se pregtete o gleat sau o cldare cu ap i busuioc. Pân e înc în cas se stropete i mortul i sicriul, iar afar tot cortegiul funebru. Cortegiul funerar se oprete la fiecare trecere peste ap curgtoare. Atunci se stropete din nou decedatul, carul i cortegiul funerar, deoarece se crede c în ap va cdea tot rul. În procesiunea funerar în spatele decedatului, merg membrii familiei i rudele cele mai apropiate. Înainte puteau s mearg doar cel care conducea carul sau tractorul, cei trei care duc steagurile, doi care duc tvile cu pomana, fata „cu dou vedre cu ap, chitite cu flori, în mân, ar în ele îi pune ili cârp, ili pechir. Am înintea lu fata ce duce apa, mearge crucea”(B.N.) i preotul dac familia apela la acesta i cel care duce prunul, dup caz. Procesiunea trebuie s treac cel puin pe la trei rscruci. Nunta neagr se face tinerilor care mor necstorii, înmormântarea fiind cu muzic. În faa cortegiului merg stegari, pentru c n-au avut nunt, 166 Foto 53 Trecerea punii de ctre cortegiu funerar, sat Bacevia
IoneliaToarc “vin copii, fete, pretini, drugari care a fost, umbl pe câmp pe unde a trecut”(M.I.). Prunul este un element important în ceremonialul funerar, întâlnit în toat regiunea. În unele sate, s-a renunat îns la prun: “bine, s-a pus, ama prunu s-a lsat acuma”(N.S.). În cazul înmormântrii cu prun, s-a ales cel care a rsrit de la sine. Prunul se scoate cu rdcin i i se pun pe crengi, înainte de plecare, fire colorate de lân, prosoape, batiste, oglind i prjituri din turt dulce, “s-anin i cirepi, i pechire i cârpe, i chiuri, i lu la ce-l duce, dc e om, s d chime, i pechir i cirepi. A, dac e muiere atucea s dea cârp, cirepi, chi, ili combilizon, ili mai” (Z.C.). Prunul se planteaz la mormânt dup cruce, dar nu e bine s se prind. De aceea se clatin mereu, în timpul urmtoarelor vizite la cimitir. În satul Valea cu Anini (Valeacoanje), înc din 1905, Tihomir Georgevici consemneaz obiceiul, dar numai în cazul tinerilor. Groapa se sap dup anumite reguli: unul dintre sptori înfige târncopul în mijlocul terenului stabilit pentru groap. O femeie din cas sau din neamul decedatului, stropete cu vin negru târncopul i locul însemnat în pmânt, apoi vars vin în cruce i stabilete unghiurile gropii. Restul de vin se d preotului pentru slujba de înmormântare în cazul în care acesta se va desfura. Înainte de a lsa decedatul în groap, în ea coboar o femeie care n-are so, în unele sate o femeie care este curat, „mtur” groapa cu un col de fust de la dreapta spre stânga i o tmâie de trei ori tot de la dreapta la Foto 54 Prunu, sat Valeacoanie Foto 55 Coborârea în mormânt, sat Criveli stânga. În Podgor (Podgorac), intr o femeie creia i-a încetat ciclul menstrual, fiind socotit curat. Mortului nu i se acoper picioarele, ca s nu se împiedice pe lumea cealal. 167
- Page 127 and 128: IoneliaToarc Toponimele zonei au la
- Page 129 and 130: IoneliaToarc rzboi" 223 . Ca aezare
- Page 131 and 132: IoneliaToarc stpânire sârbeasc re
- Page 133 and 134: IoneliaToarc Peste primul strat etn
- Page 135 and 136: IoneliaToarc La începutul sec. XVI
- Page 137 and 138: IoneliaToarc activiti legate de dom
- Page 139 and 140: IoneliaToarc toponimicul slav nefii
- Page 141 and 142: IoneliaToarc s-au dus în Banat. Na
- Page 143 and 144: IoneliaToarc dar se stabilete o col
- Page 145 and 146: IoneliaToarc Nu trebuie neglijate n
- Page 147 and 148: IoneliaToarc dacice, deci aparine v
- Page 149 and 150: IoneliaToarc Foarte puini le-au dat
- Page 151 and 152: IoneliaToarc i pân-n grind i pro u
- Page 153 and 154: IoneliaToarc Dreptul de a alege num
- Page 155 and 156: IoneliaToarc Copilului nelegitim i
- Page 157 and 158: IoneliaToarc Acest comportament al
- Page 159 and 160: IoneliaToarc Ieste care nu vrea s i
- Page 161 and 162: IoneliaToarc viitoarei soii. La nun
- Page 163 and 164: IoneliaToarc venit s ajute, numite
- Page 165 and 166: IoneliaToarc Sosirea alaiului de nu
- Page 167 and 168: IoneliaToarc De pe mas, mireasa est
- Page 169 and 170: IoneliaToarc Au fost cazuri, când
- Page 171 and 172: IoneliaToarc Credina profund în vi
- Page 173 and 174: IoneliaToarc Foto 50 Lumânarea Ra
- Page 175 and 176: IoneliaToarc degete. i numai o iei
- Page 177: IoneliaToarc ezând de partea dreap
- Page 181 and 182: IoneliaToarc Pomana este un ciclu d
- Page 183 and 184: IoneliaToarc celorlalte pâini, „
- Page 185 and 186: IoneliaToarc Cu acest prilej se îm
- Page 187 and 188: IoneliaToarc sau purcel “fript î
- Page 189 and 190: IoneliaToarc i sup cap (pâinea de
- Page 191 and 192: IoneliaToarc La patruzeci de zile,
- Page 193 and 194: IoneliaToarc „SLOBADZÎT JUOCU“
- Page 195 and 196: IoneliaToarc cunoate destul de bine
- Page 197 and 198: IoneliaToarc Sînta Maria (Adormire
- Page 199 and 200: IoneliaToarc îninte. De când a ve
- Page 201 and 202: IoneliaToarc poman peste fereastr 4
- Page 203 and 204: IoneliaToarc Masa de prânz începe
- Page 205 and 206: IoneliaToarc urând prosperitate go
- Page 207 and 208: IoneliaToarc joi i sâmbt. La poman
- Page 209 and 210: IoneliaToarc Fiecare poart o rdcin
- Page 211 and 212: IoneliaToarc la zâua de Sâmî, p
- Page 213 and 214: IoneliaToarc aptezeci au încetat s
- Page 215 and 216: IoneliaToarc apusul soarelui strach
- Page 217 and 218: IoneliaToarc se ia dintr-însul at
- Page 219 and 220: IoneliaToarc La “bcie”, toi ste
- Page 221 and 222: IoneliaToarc cpunii i celorlali dec
- Page 223 and 224: IoneliaToarc „S-ajue“. Aceast c
- Page 225 and 226: IoneliaToarc alungat seceta. Interd
- Page 227 and 228: IoneliaToarc este considerat protec
IoneliaToarc<br />
“vin copii, fete, pretini, drugari care a fost, umbl pe câmp pe unde a<br />
trecut”(M.I.).<br />
Prunul este un element important în ceremonialul funerar, întâlnit în<br />
toat regiunea. În unele sate, s-a renunat îns la prun: “bine, s-a pus, ama<br />
prunu s-a lsat acuma”(N.S.). În cazul<br />
înmormântrii cu prun, s-a ales cel care a rsrit<br />
de la sine. Prunul se scoate cu rdcin i i se pun<br />
pe crengi, înainte de plecare, fire colorate de<br />
lân, prosoape, batiste, oglind i prjituri <strong>din</strong><br />
turt dulce, “s-anin i cirepi, i pechire i<br />
cârpe, i chiuri, i lu la ce-l duce, dc e om,<br />
s d chime, i pechir i cirepi. A, dac e<br />
muiere atucea s dea cârp, cirepi, chi, ili<br />
combilizon, ili mai” (Z.C.). Prunul se planteaz<br />
la mormânt dup cruce, dar nu e bine s se<br />
prind. De aceea se clatin mereu, în timpul<br />
urmtoarelor vizite la cimitir.<br />
În satul Valea cu Anini (Valeacoanje), înc<br />
<strong>din</strong> 1905, Tihomir Georgevici consemneaz<br />
obiceiul, dar numai în cazul tinerilor.<br />
Groapa se sap dup anumite reguli: unul <strong>din</strong>tre sptori înfige<br />
târncopul în mijlocul terenului stabilit pentru groap. O femeie <strong>din</strong> cas sau<br />
<strong>din</strong> neamul decedatului, stropete cu vin negru târncopul i locul însemnat<br />
în pmânt, apoi vars vin în cruce i<br />
stabilete unghiurile gropii. R<strong>estul</strong> de vin<br />
se d preotului pentru slujba de<br />
înmormântare în cazul în care acesta se<br />
va desfura.<br />
Înainte de a lsa decedatul în<br />
groap, în ea coboar o femeie care n-are<br />
so, în unele sate o femeie care este<br />
curat, „mtur” groapa cu un col de<br />
fust de la dreapta spre stânga i o<br />
tmâie de trei ori tot de la dreapta la<br />
Foto 54 Prunu, sat<br />
Valeacoanie<br />
Foto 55 Coborârea în<br />
mormânt, sat Criveli<br />
stânga. În Podgor (Podgorac), intr o femeie creia i-a încetat ciclul<br />
menstrual, fiind socotit curat. Mortului nu i se acoper picioarele, ca s nu<br />
se împiedice pe lumea cealal.<br />
<br />
167