Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

15.09.2023 Views

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei alt muiere, prst prag, îi d o lumânare, i îi pltete câa bani, i o cârp, un pechir, un cirepi, un spun, i d de poman i zâce: bogdaprost, i pe urm te apuci i vorbeti”(Z.C.). Se crede c oul trebuie spart pentru ca decedatul s nu se transforme în “moroni”, în strigoi. Gunoiul este dus în grdin i îngropat, sau în alte sate “s lapd pe ap” deoarece se crede c “la noi iast muieri care mi fac vrjuri, nu-s multe în Rean, a fost 3 ali mi iaste”. „i din banii care îi iau de pr pipt, i maramia care o ia de la gur”. „i inelu de pe mân. tii cum fac. Am avut noi aicea nite vecini, care a a vut. Iau curaua i cu aia fac, leag. i cu lumânarea de suflet, cu care moare, i cu aia fac”(A.D.). Dup ce moare omu’, ei scot oalele (hainele), patu’ lui i le lapd (arunc). Unii, bine, naravno (desigur), le spal i le bag-nuntru (P.I.). În camera unde a murit, la geam s pune un pahar cu ap, unul cu vin i unul cu rachiu, “s stea, cic bea”. Se las fie numai o noapte, fie “mare aia pn la 40 i s las i lumina aprins” (N.B.). Mortul era dus odat cu carul, iar acum cu tractorul. Se pune cu picioarele înainte, lâng sicriu se pune crucea funerar i florile care au fost date de poman i lsate. Se pregtete o gleat sau o cldare cu ap i busuioc. Pân e înc în cas se stropete i mortul i sicriul, iar afar tot cortegiul funebru. Cortegiul funerar se oprete la fiecare trecere peste ap curgtoare. Atunci se stropete din nou decedatul, carul i cortegiul funerar, deoarece se crede c în ap va cdea tot rul. În procesiunea funerar în spatele decedatului, merg membrii familiei i rudele cele mai apropiate. Înainte puteau s mearg doar cel care conducea carul sau tractorul, cei trei care duc steagurile, doi care duc tvile cu pomana, fata „cu dou vedre cu ap, chitite cu flori, în mân, ar în ele îi pune ili cârp, ili pechir. Am înintea lu fata ce duce apa, mearge crucea”(B.N.) i preotul dac familia apela la acesta i cel care duce prunul, dup caz. Procesiunea trebuie s treac cel puin pe la trei rscruci. Nunta neagr se face tinerilor care mor necstorii, înmormântarea fiind cu muzic. În faa cortegiului merg stegari, pentru c n-au avut nunt, 166 Foto 53 Trecerea punii de ctre cortegiu funerar, sat Bacevia

IoneliaToarc “vin copii, fete, pretini, drugari care a fost, umbl pe câmp pe unde a trecut”(M.I.). Prunul este un element important în ceremonialul funerar, întâlnit în toat regiunea. În unele sate, s-a renunat îns la prun: “bine, s-a pus, ama prunu s-a lsat acuma”(N.S.). În cazul înmormântrii cu prun, s-a ales cel care a rsrit de la sine. Prunul se scoate cu rdcin i i se pun pe crengi, înainte de plecare, fire colorate de lân, prosoape, batiste, oglind i prjituri din turt dulce, “s-anin i cirepi, i pechire i cârpe, i chiuri, i lu la ce-l duce, dc e om, s d chime, i pechir i cirepi. A, dac e muiere atucea s dea cârp, cirepi, chi, ili combilizon, ili mai” (Z.C.). Prunul se planteaz la mormânt dup cruce, dar nu e bine s se prind. De aceea se clatin mereu, în timpul urmtoarelor vizite la cimitir. În satul Valea cu Anini (Valeacoanje), înc din 1905, Tihomir Georgevici consemneaz obiceiul, dar numai în cazul tinerilor. Groapa se sap dup anumite reguli: unul dintre sptori înfige târncopul în mijlocul terenului stabilit pentru groap. O femeie din cas sau din neamul decedatului, stropete cu vin negru târncopul i locul însemnat în pmânt, apoi vars vin în cruce i stabilete unghiurile gropii. Restul de vin se d preotului pentru slujba de înmormântare în cazul în care acesta se va desfura. Înainte de a lsa decedatul în groap, în ea coboar o femeie care n-are so, în unele sate o femeie care este curat, „mtur” groapa cu un col de fust de la dreapta spre stânga i o tmâie de trei ori tot de la dreapta la Foto 54 Prunu, sat Valeacoanie Foto 55 Coborârea în mormânt, sat Criveli stânga. În Podgor (Podgorac), intr o femeie creia i-a încetat ciclul menstrual, fiind socotit curat. Mortului nu i se acoper picioarele, ca s nu se împiedice pe lumea cealal. 167

IoneliaToarc<br />

“vin copii, fete, pretini, drugari care a fost, umbl pe câmp pe unde a<br />

trecut”(M.I.).<br />

Prunul este un element important în ceremonialul funerar, întâlnit în<br />

toat regiunea. În unele sate, s-a renunat îns la prun: “bine, s-a pus, ama<br />

prunu s-a lsat acuma”(N.S.). În cazul<br />

înmormântrii cu prun, s-a ales cel care a rsrit<br />

de la sine. Prunul se scoate cu rdcin i i se pun<br />

pe crengi, înainte de plecare, fire colorate de<br />

lân, prosoape, batiste, oglind i prjituri <strong>din</strong><br />

turt dulce, “s-anin i cirepi, i pechire i<br />

cârpe, i chiuri, i lu la ce-l duce, dc e om,<br />

s d chime, i pechir i cirepi. A, dac e<br />

muiere atucea s dea cârp, cirepi, chi, ili<br />

combilizon, ili mai” (Z.C.). Prunul se planteaz<br />

la mormânt dup cruce, dar nu e bine s se<br />

prind. De aceea se clatin mereu, în timpul<br />

urmtoarelor vizite la cimitir.<br />

În satul Valea cu Anini (Valeacoanje), înc<br />

<strong>din</strong> 1905, Tihomir Georgevici consemneaz<br />

obiceiul, dar numai în cazul tinerilor.<br />

Groapa se sap dup anumite reguli: unul <strong>din</strong>tre sptori înfige<br />

târncopul în mijlocul terenului stabilit pentru groap. O femeie <strong>din</strong> cas sau<br />

<strong>din</strong> neamul decedatului, stropete cu vin negru târncopul i locul însemnat<br />

în pmânt, apoi vars vin în cruce i<br />

stabilete unghiurile gropii. R<strong>estul</strong> de vin<br />

se d preotului pentru slujba de<br />

înmormântare în cazul în care acesta se<br />

va desfura.<br />

Înainte de a lsa decedatul în<br />

groap, în ea coboar o femeie care n-are<br />

so, în unele sate o femeie care este<br />

curat, „mtur” groapa cu un col de<br />

fust de la dreapta spre stânga i o<br />

tmâie de trei ori tot de la dreapta la<br />

Foto 54 Prunu, sat<br />

Valeacoanie<br />

Foto 55 Coborârea în<br />

mormânt, sat Criveli<br />

stânga. În Podgor (Podgorac), intr o femeie creia i-a încetat ciclul<br />

menstrual, fiind socotit curat. Mortului nu i se acoper picioarele, ca s nu<br />

se împiedice pe lumea cealal.<br />

<br />

167

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!