Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica
Share Embed Flag
Download ePaper

Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

Balcani
15.09.2023 Views

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei “– nu tiu de unde – dac nu chiar înnscut în ei i un fel de ur de ras sau naional împotriva altor naiuni, deci i împotriva sârbilor” 271 . Unde are loc decesul “îi pui (mortului) tri(trei) oale (de ap), o bucat de pâine i o bomboan”. (N.B.) Asemenea practici sunt motivate de credina c sufletul mortului colind 40 de zile prin locurile cunoscute. În aceast cumpn pentru suflet, este bine s-i asiguri acestuia cele necesare i grij permanent, altminteri poate deveni malefic. Dac un copil moare nebotezat, el nu este îngropat în cimitir, ci în alt parte. Tot aa nu se înmormânteaz la cimitir nici sinucigaii. ÎNMORMÂNTAREA are loc a doua zi dup deces „24 de ceasuri la noi, s treac pân îl îngropi, nu cutez mi ninte”(N.S.). Sunt anunate rudele i se cheam oameni care vor ajuta la înmormântare: cinci brbai vor spa mormântul, trei – cinci femei vor pregti mâncarea, doi – trei meteri vor construi sicriul, un meter pentru crucea funerar i o feti care va duce ap. Ea trebuie s aib în jur de zece ani, s fie „curat“. Am constatat c, din ce în ce mai mult se renun la construirea leagnului i a crucii de ctre meterii din sat, familia preferând s le cumpere din comer. La înmormântare, vin obligatoriu cei care au avut un deces în propria familie la scurt timp înainte de acesta. Aceste familii vin cu „pomat“. Aceasta este o bucat de pânz pe care se pune un („colac mae cu gaur“) cu lumânare, o strachin cu mai multe feluri de alimente, ap, uic i vin în sticle mai mici i un buchet de flori. Toate aceastea se pregtesc în dou pachete: unul se d de poman decedatului ca dar de mulumire c va înlocui mortul lor de la straj în faa porii raiului, i al doilea decedatului su. Cu aceast ocazie, actualul rposat, cedeaz rposatului lor locul. Ambele pachete le primete brbatul din casa decedatului dac i decedatul este brbat. Azi obiceiul s-a modernizat, alimentele se pun pe o tav. În arbanovac (Šarbanovac) acest ritual se repeta la urmtorii apte decedai, îns azi se merge doar la trei. În Bacevia (Baevica) se merge la trei decedai, dar acest ritual se face în aa fel încât se toarn ap peste cel mort, dup ce se las în mormânt. (F.P.) Petrectura are un coninut invariabil i înlocuia altdat preotul, fiind mai veche decât ceremonia bisericeasc ce se desfoar în prezent. Pân nu se scotea rposatul afar, un grup de dou – trei femei cântau „petrectura“ 271 T ihomir Georgevici, op. cit., p. 79. 164

IoneliaToarc ezând de partea dreapt a mortului i inând câte o lumânare. Atunci când menioneaz în text izvorul, cineva din cas d de poman mortului un pahar cu ap. Femeilor care cântau li se pltea o sum mic de bani: “a fost câte 3 petrecturi, în zâua aia ele vin, le cheam, i isto s sprimete cîrp i le pltete. Ili cirepi, i câte o lumânare, i ele ed, afar, toate trei, i ele petrec cu lumânrile lea aprins-n mini. i pe urm lor li s plteate, i li s d în urm dup aia de mâncare”(P.S.). În „petrectur“ se dau mortului îndrumri despre drumul spre lumea cealalt, despre pericolele care îl ateapt pe acest drum, a c din ea se poate afla totul despre înelegerea lumii cereti. Acest obicei s-a pierdut în primul rând datorit faptului c petrectoarele ori au murit, ori mai sunt foarte puine i în vârst, iar dintre fete nu mai vrea nimeni s învee: “petrectoarele, alea la noi a murit, nu mi este. Baba tot a sprimit de-ale trei petrectoare, noi nici n-am tiut c-a murit una. Aia ce am avut aici, în Dubocica, n-am avut, c-a murit babele ce-a tiut s petreac. A fost mule ’ninte, ama nu vrea nima s-nve”(A.D.). Un alt motiv este faptul c în prezent, înmormântarea se face cu preot, aceste practici nefiind aprobate de biseric. Mortul este scos din cas cu picioarele înainte. În timp ce leagnul este scos din cas, cei din familie se prind de el, “câta tragi de leagn, i zâci: eu te trag pr tine, s nu m tragi tu pr mine”(B.N.). În Lubnia, în locul unde a stat mortul, imediat dup ce l-au scos afar, în podea se fixeaz oul cu un cui i aa st peste noapte. A dou zi fata care car apa mtur oul. În alte sate, imediat dup scoaterea mortului din cas se mtur de ctre o femeie, stabilit dinainte, aceeai care a primit i lumânrile. Ea mtur, are o “oal a lu mortu la i nu vorbeate. Pn mtur nu vorbete cu nima. i pune gunoiu la în oala aia, i ia oala aia cu câte lumânri s-a ugit, ali vreodat s-a pus scândur sub mort, cao punce de trecut, i astrânge gunoiu la, i-l pune colo în oala aia i ia mtura i ia oala, i s duce i-ntr-un cot, în grin, lapd oala i gunoiu i mtura, i s-toarce înapoi, te speli pe mâini i s bag-n sob. Prst prag, acia unde a fost mortu, s bate în sob, un pironi, i s sparge un ou aci, ca acia s s bage boalili, moartea, tii, s nu s duc-n fmilie, ma în pmânt. i-n urm vine 165 Foto 52 Petrectoare, sat Bogovina

IoneliaToarc<br />

ezând de partea dreapt a mortului i inând câte o lumânare. Atunci când<br />

menioneaz în text izvorul, cineva <strong>din</strong> cas d de poman mortului un<br />

pahar cu ap.<br />

Femeilor care cântau li se pltea o sum mic de bani: “a fost câte 3<br />

petrecturi, în zâua aia ele vin, le cheam, i isto s sprimete cîrp i le<br />

pltete. Ili cirepi, i câte o lumânare, i ele ed, afar, toate trei, i ele<br />

petrec cu lumânrile lea aprins-n mini. i pe<br />

urm lor li s plteate, i li s d în urm dup<br />

aia de mâncare”(P.S.). În „petrectur“ se dau<br />

mortului îndrumri despre drumul spre lumea<br />

cealalt, despre pericolele care îl ateapt pe acest<br />

drum, a c <strong>din</strong> ea se poate afla totul despre<br />

înelegerea lumii cereti.<br />

Acest obicei s-a pierdut în primul rând datorit<br />

faptului c petrectoarele ori au murit, ori mai sunt<br />

foarte puine i în vârst, iar <strong>din</strong>tre fete nu mai vrea<br />

nimeni s învee: “petrectoarele, alea la noi a<br />

murit, nu mi este. Baba tot a sprimit de-ale trei<br />

petrectoare, noi nici n-am tiut c-a murit una. Aia<br />

ce am avut aici, în Dubocica, n-am avut, c-a murit<br />

babele ce-a tiut s petreac. A fost mule ’ninte,<br />

ama nu vrea nima s-nve”(A.D.). Un alt motiv este faptul c în prezent,<br />

înmormântarea se face cu preot, aceste practici nefiind aprobate de biseric.<br />

Mortul este scos <strong>din</strong> cas cu picioarele înainte. În timp ce leagnul este<br />

scos <strong>din</strong> cas, cei <strong>din</strong> familie se prind de el, “câta tragi de leagn, i zâci:<br />

eu te trag pr tine, s nu m tragi tu pr mine”(B.N.).<br />

În Lubnia, în locul unde a stat mortul, imediat dup ce l-au scos afar,<br />

în podea se fixeaz oul cu un cui i aa st peste noapte. A dou zi fata care<br />

car apa mtur oul.<br />

În alte sate, imediat dup scoaterea mortului <strong>din</strong> cas se mtur de ctre<br />

o femeie, stabilit <strong>din</strong>ainte, aceeai care a primit i lumânrile. Ea mtur,<br />

are o “oal a lu mortu la i nu vorbeate. Pn mtur nu vorbete cu<br />

nima. i pune gunoiu la în oala aia, i ia oala aia cu câte lumânri s-a<br />

ugit, ali vreodat s-a pus scândur sub mort, cao punce de trecut, i<br />

astrânge gunoiu la, i-l pune colo în oala aia i ia mtura i ia oala, i s<br />

duce i-ntr-un cot, în grin, lapd oala i gunoiu i mtura, i s-toarce<br />

înapoi, te speli pe mâini i s bag-n sob. Prst prag, acia unde a fost<br />

mortu, s bate în sob, un pironi, i s sparge un ou aci, ca acia s s bage<br />

boalili, moartea, tii, s nu s duc-n fmilie, ma în pmânt. i-n urm vine<br />

<br />

165<br />

Foto 52 Petrectoare,<br />

sat Bogovina

logo

products

Resources

Company

Terms of service
Privacy policy
Cookie policy
Cookie settings
Imprint
Change language
Made with love in Switzerland
© 2024 Yumpu.com all rights reserved

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!