Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei
“– nu tiu de unde – dac nu chiar înnscut în ei i un fel de ur de ras sau
naional împotriva altor naiuni, deci i împotriva sârbilor” 271 .
Unde are loc decesul “îi pui (mortului) tri(trei) oale (de ap), o bucat
de pâine i o bomboan”. (N.B.)
Asemenea practici sunt motivate de credina c sufletul mortului
colind 40 de zile prin locurile cunoscute. În aceast cumpn pentru suflet,
este bine s-i asiguri acestuia cele necesare i grij permanent, altminteri
poate deveni malefic.
Dac un copil moare nebotezat, el nu este îngropat în cimitir, ci în alt
parte. Tot aa nu se înmormânteaz la cimitir nici sinucigaii.
ÎNMORMÂNTAREA are loc a doua zi dup deces „24 de ceasuri la
noi, s treac pân îl îngropi, nu cutez mi ninte”(N.S.).
Sunt anunate rudele i se cheam oameni care vor ajuta la
înmormântare: cinci brbai vor spa mormântul, trei – cinci femei vor
pregti mâncarea, doi – trei meteri vor construi sicriul, un meter pentru
crucea funerar i o feti care va duce ap. Ea trebuie s aib în jur de zece
ani, s fie „curat“. Am constatat c, din ce în ce mai mult se renun la
construirea leagnului i a crucii de ctre meterii din sat, familia preferând
s le cumpere din comer.
La înmormântare, vin obligatoriu cei care au avut un deces în propria
familie la scurt timp înainte de acesta. Aceste familii vin cu „pomat“.
Aceasta este o bucat de pânz pe care se pune un („colac mae cu gaur“)
cu lumânare, o strachin cu mai multe feluri de alimente, ap, uic i vin în
sticle mai mici i un buchet de flori. Toate aceastea se pregtesc în dou
pachete: unul se d de poman decedatului ca dar de mulumire c va
înlocui mortul lor de la straj în faa porii raiului, i al doilea decedatului
su. Cu aceast ocazie, actualul rposat, cedeaz rposatului lor locul.
Ambele pachete le primete brbatul din casa decedatului dac i decedatul
este brbat. Azi obiceiul s-a modernizat, alimentele se pun pe o tav. În
arbanovac (Šarbanovac) acest ritual se repeta la urmtorii apte decedai,
îns azi se merge doar la trei. În Bacevia (Baevica) se merge la trei
decedai, dar acest ritual se face în aa fel încât se toarn ap peste cel mort,
dup ce se las în mormânt. (F.P.)
Petrectura are un coninut invariabil i înlocuia altdat preotul, fiind
mai veche decât ceremonia bisericeasc ce se desfoar în prezent. Pân nu
se scotea rposatul afar, un grup de dou – trei femei cântau „petrectura“
271 T ihomir Georgevici, op. cit., p. 79.
164