Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica
ComunitatearomâneascdinestulSerbiei Se crede c sufletul, dup moarte zboar spre cer, pe lumea cealalt, în form de corp uman, el meninându-i „chipul“, având puterea s apar i s dispar. Pentru ca sufletul s ajung pe lumea cealalt, trebuie s treac peste „puna raiului“(L.B.) („puntea raiului“) care e îngust ca o frânghie, doar sufletele curate putând s ajung la cellalt capt al podului. Imaginea despre lumea cealalt este descris de femeile clarvztoare i cei care cad în trans, raiul fiind vzut ca o poian mare, verde, plin de flori i fructe cu oameni veseli, iar separat femeile cu copiii, care se joac. Iarba nu se îndoiete de la mersul lor. Dup trezirea din trans, se descrie pe cine au vzut, unde se afl morii respectivi, transmit mesaje de la mori celor vii. Se crede sufletul rposatului se întoarce acas pân la patruzeci de zile în form de pasre, pisic, câine sau de alte animale. Întoarcerea o anun prin lovirea în tavan, prin rsturnarea vaselor, prin lovirea sau ciocnirea în u sau geam. Dac nu reuete s intre în cas, se ascunde prin scorburile copacilor, coere i case prsite. Se poate vedea la intersecii în form de animal sau om. Pentru a se proteja, dar i pentru protecia animalelor, familia decedatului desena o cruce cu catran la ua casei, la ua oborului, la ua grajdului, la ua strungii i la ua coteelor. Acum obiceiul nu se mai practic. Dac decedatul tot încearc s se întoarc, unul dintre membrii familiei, cu capul gol i pe jumtate dezbrcat, înconjoar casa având în mân o opinc aprins i un topor, iar cu cealalt vars mei. Se credea c aceste obiecte au puterea s îl întârzie pe mort, mortul putând s se taie în topor, opinca ars s-i miroase urât i s piard timpul adunând meiul, pân cânt cocoii. Oglinzile i tablourile se întorc cu faa spre perete ca semn de doliu. Sub patul pe care se afl mortul pân la înmormântare, se pune un vas cu ap. Femeile îi pun basmele negre, iar brbaii îi dau cciulile jos. În trecut nu s-a purtat doliu, femeile exprimându-i starea de doliu prin faptul c n-au purtat ornamente pe cap, iar fetele au îmbrobodit basmaua peste prul despletit. În perioada de doliu brbaii nu se tund i nu se rad, nu joac, nu pltesc muzica, dac sunt prezeni la petreceri. Msura mortului se ia cu un fir de bumbac sau cu o sfoar i se folosete la confecionarea statului. Statu este o lumânare care se face din cear de albine, “lumânarea o faci lung, de cear i iai i o msori cât e el, de la frunce pân la vârvu lu 162
IoneliaToarc degete. i numai o iei i o faci ca crucea, i i-o puni aicea în piept, lipeti un ban i s-groap cu ea”(S.P.). Ea se face în form de spiral i când moare omu’, femeile îl spal i pe pept(piept) s pune statu’ pân la înmormântare. Apoi statu este adus acas i “Arde pân la 6 sptmâni, pân s due (duce) la tmâiat. Când due (duce) fata, apa. Atuncea îl aprinde i el s aib pân la 6 sptmâni (N.S.), alturi de o turt i un pahar de ap. Pe turt se pune: brânz, carne sau fructe, un cub de zahr, iar în zilele de post trebuie s fie de post. Pentru plata vmilor pe care mortul trebuie s le treac, se pun bani pe mort, dar i în buzunar. Când bolnavul moare, toat apa din cas trebuie s fie vrsat, cci nu mai este bun, fiind ap de mort. De aceea se aduce alt ap proaspt. Imediat ce a murit, familia are grij ca cel mort s nu plece cu norocul din cas, în acest sens: “la noi, demult a fost, s d cu un cucuruz i cu tbchera de bani, pr sub mâna lui, de 3 ori, i numai iai din cucuruzu la i sameni. Poace fi c lui i-a fi mers, în cucuruz, în smânâi, în bani, s nu s duc norocu dup el”(N.S.). Iar dac familia vrea s zugrveasc mai apoi camera în care a murit, trebuie s aib grij „dac vrei s vrui soba, pn la an, bagi cât e el mort, câta var i câta pmânt în sob s fie. La noi dac nu i-ai bgat pomânt i var, 1 an de zâle nu poî s vrui”(P.I.). Sicriul se numete “tron”, “leagn” sau “snduc” i este lucrat din lemn. Alturi de mort în leagn, într-un scule, sunt aezate alimente i buturi (mere, dulceuri, sticl de vin, friptur); precum i toate accesorile de buzunar ale rposatului, bul i instrumentul la care a cântat, dac a fost lutar, i o moned ca s aib de drum sau în rai. Dac se întâmpl ca s moar doi oameni din cas, “pr un an, mora s tai un coco s-l îngropi cu la al doilea, ca s nu moar din cas i al treilea”(A.D.). T. Georgevici, amintete i un obicei de la începutul secolului, când românii din satul Brestovi-Bor i din satele învecinate, la înmormântarea cuiva, “obinuiesc s pun în sicriu, alturi de cadavru, între altele i un ciomag. Aa e rânduiala. Dar sârbii pretind c dup explicaiile date chiar de români, acest lucru se face pentru ca mortul – în lumea cealalt – s se poat apra de sârbi”, cercettorul venind cu explicaia c românii ar avea 163 Foto 51 Statu
- Page 124: IoneliaToarc 2. KOETIN COCETINU 611
- Page 127 and 128: IoneliaToarc Toponimele zonei au la
- Page 129 and 130: IoneliaToarc rzboi" 223 . Ca aezare
- Page 131 and 132: IoneliaToarc stpânire sârbeasc re
- Page 133 and 134: IoneliaToarc Peste primul strat etn
- Page 135 and 136: IoneliaToarc La începutul sec. XVI
- Page 137 and 138: IoneliaToarc activiti legate de dom
- Page 139 and 140: IoneliaToarc toponimicul slav nefii
- Page 141 and 142: IoneliaToarc s-au dus în Banat. Na
- Page 143 and 144: IoneliaToarc dar se stabilete o col
- Page 145 and 146: IoneliaToarc Nu trebuie neglijate n
- Page 147 and 148: IoneliaToarc dacice, deci aparine v
- Page 149 and 150: IoneliaToarc Foarte puini le-au dat
- Page 151 and 152: IoneliaToarc i pân-n grind i pro u
- Page 153 and 154: IoneliaToarc Dreptul de a alege num
- Page 155 and 156: IoneliaToarc Copilului nelegitim i
- Page 157 and 158: IoneliaToarc Acest comportament al
- Page 159 and 160: IoneliaToarc Ieste care nu vrea s i
- Page 161 and 162: IoneliaToarc viitoarei soii. La nun
- Page 163 and 164: IoneliaToarc venit s ajute, numite
- Page 165 and 166: IoneliaToarc Sosirea alaiului de nu
- Page 167 and 168: IoneliaToarc De pe mas, mireasa est
- Page 169 and 170: IoneliaToarc Au fost cazuri, când
- Page 171 and 172: IoneliaToarc Credina profund în vi
- Page 173: IoneliaToarc Foto 50 Lumânarea Ra
- Page 177 and 178: IoneliaToarc ezând de partea dreap
- Page 179 and 180: IoneliaToarc “vin copii, fete, pr
- Page 181 and 182: IoneliaToarc Pomana este un ciclu d
- Page 183 and 184: IoneliaToarc celorlalte pâini, „
- Page 185 and 186: IoneliaToarc Cu acest prilej se îm
- Page 187 and 188: IoneliaToarc sau purcel “fript î
- Page 189 and 190: IoneliaToarc i sup cap (pâinea de
- Page 191 and 192: IoneliaToarc La patruzeci de zile,
- Page 193 and 194: IoneliaToarc „SLOBADZÎT JUOCU“
- Page 195 and 196: IoneliaToarc cunoate destul de bine
- Page 197 and 198: IoneliaToarc Sînta Maria (Adormire
- Page 199 and 200: IoneliaToarc îninte. De când a ve
- Page 201 and 202: IoneliaToarc poman peste fereastr 4
- Page 203 and 204: IoneliaToarc Masa de prânz începe
- Page 205 and 206: IoneliaToarc urând prosperitate go
- Page 207 and 208: IoneliaToarc joi i sâmbt. La poman
- Page 209 and 210: IoneliaToarc Fiecare poart o rdcin
- Page 211 and 212: IoneliaToarc la zâua de Sâmî, p
- Page 213 and 214: IoneliaToarc aptezeci au încetat s
- Page 215 and 216: IoneliaToarc apusul soarelui strach
- Page 217 and 218: IoneliaToarc se ia dintr-însul at
- Page 219 and 220: IoneliaToarc La “bcie”, toi ste
- Page 221 and 222: IoneliaToarc cpunii i celorlali dec
- Page 223 and 224: IoneliaToarc „S-ajue“. Aceast c
<strong>Comunitatea</strong>româneasc<strong>din</strong><strong>estul</strong><strong>Serbiei</strong><br />
Se crede c sufletul, dup moarte zboar spre cer, pe lumea cealalt, în<br />
form de corp uman, el meninându-i „chipul“, având puterea s apar i s<br />
dispar.<br />
Pentru ca sufletul s ajung pe lumea cealalt, trebuie s treac peste<br />
„puna raiului“(L.B.) („puntea raiului“) care e îngust ca o frânghie, doar<br />
sufletele curate putând s ajung la cellalt capt al podului.<br />
Imaginea despre lumea cealalt este descris de femeile clarvztoare<br />
i cei care cad în trans, raiul fiind vzut ca o poian mare, verde, plin de<br />
flori i fructe cu oameni veseli, iar separat femeile cu copiii, care se joac.<br />
Iarba nu se îndoiete de la mersul lor.<br />
Dup trezirea <strong>din</strong> trans, se descrie pe cine au vzut, unde se afl morii<br />
respectivi, transmit mesaje de la mori celor vii.<br />
Se crede sufletul rposatului se întoarce acas pân la patruzeci de zile<br />
în form de pasre, pisic, câine sau de alte animale. Întoarcerea o anun<br />
prin lovirea în tavan, prin rsturnarea vaselor, prin lovirea sau ciocnirea în<br />
u sau geam. Dac nu reuete s intre în cas, se ascunde prin scorburile<br />
copacilor, coere i case prsite. Se poate vedea la intersecii în form de<br />
animal sau om. Pentru a se proteja, dar i pentru protecia animalelor,<br />
familia decedatului desena o cruce cu catran la ua casei, la ua oborului, la<br />
ua grajdului, la ua strungii i la ua coteelor. Acum obiceiul nu se mai<br />
practic.<br />
Dac decedatul tot încearc s se întoarc, unul <strong>din</strong>tre membrii familiei,<br />
cu capul gol i pe jumtate dezbrcat, înconjoar casa având în mân o<br />
opinc aprins i un topor, iar cu cealalt vars mei. Se credea c aceste<br />
obiecte au puterea s îl întârzie pe mort, mortul putând s se taie în topor,<br />
opinca ars s-i miroase urât i s piard timpul adunând meiul, pân cânt<br />
cocoii.<br />
Oglinzile i tablourile se întorc cu faa spre perete ca semn de doliu.<br />
Sub patul pe care se afl mortul pân la înmormântare, se pune un vas cu<br />
ap. Femeile îi pun basmele negre, iar brbaii îi dau cciulile jos. În<br />
trecut nu s-a purtat doliu, femeile exprimându-i starea de doliu prin faptul<br />
c n-au purtat ornamente pe cap, iar fetele au îmbrobodit basmaua peste<br />
prul despletit. În perioada de doliu brbaii nu se tund i nu se rad, nu<br />
joac, nu pltesc muzica, dac sunt prezeni la petreceri.<br />
Msura mortului se ia cu un fir de bumbac sau cu o sfoar i se<br />
folosete la confecionarea statului.<br />
Statu este o lumânare care se face <strong>din</strong> cear de albine, “lumânarea o<br />
faci lung, de cear i iai i o msori cât e el, de la frunce pân la vârvu lu<br />
<br />
162