Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

15.09.2023 Views

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei Se crede c sufletul, dup moarte zboar spre cer, pe lumea cealalt, în form de corp uman, el meninându-i „chipul“, având puterea s apar i s dispar. Pentru ca sufletul s ajung pe lumea cealalt, trebuie s treac peste „puna raiului“(L.B.) („puntea raiului“) care e îngust ca o frânghie, doar sufletele curate putând s ajung la cellalt capt al podului. Imaginea despre lumea cealalt este descris de femeile clarvztoare i cei care cad în trans, raiul fiind vzut ca o poian mare, verde, plin de flori i fructe cu oameni veseli, iar separat femeile cu copiii, care se joac. Iarba nu se îndoiete de la mersul lor. Dup trezirea din trans, se descrie pe cine au vzut, unde se afl morii respectivi, transmit mesaje de la mori celor vii. Se crede sufletul rposatului se întoarce acas pân la patruzeci de zile în form de pasre, pisic, câine sau de alte animale. Întoarcerea o anun prin lovirea în tavan, prin rsturnarea vaselor, prin lovirea sau ciocnirea în u sau geam. Dac nu reuete s intre în cas, se ascunde prin scorburile copacilor, coere i case prsite. Se poate vedea la intersecii în form de animal sau om. Pentru a se proteja, dar i pentru protecia animalelor, familia decedatului desena o cruce cu catran la ua casei, la ua oborului, la ua grajdului, la ua strungii i la ua coteelor. Acum obiceiul nu se mai practic. Dac decedatul tot încearc s se întoarc, unul dintre membrii familiei, cu capul gol i pe jumtate dezbrcat, înconjoar casa având în mân o opinc aprins i un topor, iar cu cealalt vars mei. Se credea c aceste obiecte au puterea s îl întârzie pe mort, mortul putând s se taie în topor, opinca ars s-i miroase urât i s piard timpul adunând meiul, pân cânt cocoii. Oglinzile i tablourile se întorc cu faa spre perete ca semn de doliu. Sub patul pe care se afl mortul pân la înmormântare, se pune un vas cu ap. Femeile îi pun basmele negre, iar brbaii îi dau cciulile jos. În trecut nu s-a purtat doliu, femeile exprimându-i starea de doliu prin faptul c n-au purtat ornamente pe cap, iar fetele au îmbrobodit basmaua peste prul despletit. În perioada de doliu brbaii nu se tund i nu se rad, nu joac, nu pltesc muzica, dac sunt prezeni la petreceri. Msura mortului se ia cu un fir de bumbac sau cu o sfoar i se folosete la confecionarea statului. Statu este o lumânare care se face din cear de albine, “lumânarea o faci lung, de cear i iai i o msori cât e el, de la frunce pân la vârvu lu 162

IoneliaToarc degete. i numai o iei i o faci ca crucea, i i-o puni aicea în piept, lipeti un ban i s-groap cu ea”(S.P.). Ea se face în form de spiral i când moare omu’, femeile îl spal i pe pept(piept) s pune statu’ pân la înmormântare. Apoi statu este adus acas i “Arde pân la 6 sptmâni, pân s due (duce) la tmâiat. Când due (duce) fata, apa. Atuncea îl aprinde i el s aib pân la 6 sptmâni (N.S.), alturi de o turt i un pahar de ap. Pe turt se pune: brânz, carne sau fructe, un cub de zahr, iar în zilele de post trebuie s fie de post. Pentru plata vmilor pe care mortul trebuie s le treac, se pun bani pe mort, dar i în buzunar. Când bolnavul moare, toat apa din cas trebuie s fie vrsat, cci nu mai este bun, fiind ap de mort. De aceea se aduce alt ap proaspt. Imediat ce a murit, familia are grij ca cel mort s nu plece cu norocul din cas, în acest sens: “la noi, demult a fost, s d cu un cucuruz i cu tbchera de bani, pr sub mâna lui, de 3 ori, i numai iai din cucuruzu la i sameni. Poace fi c lui i-a fi mers, în cucuruz, în smânâi, în bani, s nu s duc norocu dup el”(N.S.). Iar dac familia vrea s zugrveasc mai apoi camera în care a murit, trebuie s aib grij „dac vrei s vrui soba, pn la an, bagi cât e el mort, câta var i câta pmânt în sob s fie. La noi dac nu i-ai bgat pomânt i var, 1 an de zâle nu poî s vrui”(P.I.). Sicriul se numete “tron”, “leagn” sau “snduc” i este lucrat din lemn. Alturi de mort în leagn, într-un scule, sunt aezate alimente i buturi (mere, dulceuri, sticl de vin, friptur); precum i toate accesorile de buzunar ale rposatului, bul i instrumentul la care a cântat, dac a fost lutar, i o moned ca s aib de drum sau în rai. Dac se întâmpl ca s moar doi oameni din cas, “pr un an, mora s tai un coco s-l îngropi cu la al doilea, ca s nu moar din cas i al treilea”(A.D.). T. Georgevici, amintete i un obicei de la începutul secolului, când românii din satul Brestovi-Bor i din satele învecinate, la înmormântarea cuiva, “obinuiesc s pun în sicriu, alturi de cadavru, între altele i un ciomag. Aa e rânduiala. Dar sârbii pretind c dup explicaiile date chiar de români, acest lucru se face pentru ca mortul – în lumea cealalt – s se poat apra de sârbi”, cercettorul venind cu explicaia c românii ar avea 163 Foto 51 Statu

<strong>Comunitatea</strong>româneasc<strong>din</strong><strong>estul</strong><strong>Serbiei</strong><br />

Se crede c sufletul, dup moarte zboar spre cer, pe lumea cealalt, în<br />

form de corp uman, el meninându-i „chipul“, având puterea s apar i s<br />

dispar.<br />

Pentru ca sufletul s ajung pe lumea cealalt, trebuie s treac peste<br />

„puna raiului“(L.B.) („puntea raiului“) care e îngust ca o frânghie, doar<br />

sufletele curate putând s ajung la cellalt capt al podului.<br />

Imaginea despre lumea cealalt este descris de femeile clarvztoare<br />

i cei care cad în trans, raiul fiind vzut ca o poian mare, verde, plin de<br />

flori i fructe cu oameni veseli, iar separat femeile cu copiii, care se joac.<br />

Iarba nu se îndoiete de la mersul lor.<br />

Dup trezirea <strong>din</strong> trans, se descrie pe cine au vzut, unde se afl morii<br />

respectivi, transmit mesaje de la mori celor vii.<br />

Se crede sufletul rposatului se întoarce acas pân la patruzeci de zile<br />

în form de pasre, pisic, câine sau de alte animale. Întoarcerea o anun<br />

prin lovirea în tavan, prin rsturnarea vaselor, prin lovirea sau ciocnirea în<br />

u sau geam. Dac nu reuete s intre în cas, se ascunde prin scorburile<br />

copacilor, coere i case prsite. Se poate vedea la intersecii în form de<br />

animal sau om. Pentru a se proteja, dar i pentru protecia animalelor,<br />

familia decedatului desena o cruce cu catran la ua casei, la ua oborului, la<br />

ua grajdului, la ua strungii i la ua coteelor. Acum obiceiul nu se mai<br />

practic.<br />

Dac decedatul tot încearc s se întoarc, unul <strong>din</strong>tre membrii familiei,<br />

cu capul gol i pe jumtate dezbrcat, înconjoar casa având în mân o<br />

opinc aprins i un topor, iar cu cealalt vars mei. Se credea c aceste<br />

obiecte au puterea s îl întârzie pe mort, mortul putând s se taie în topor,<br />

opinca ars s-i miroase urât i s piard timpul adunând meiul, pân cânt<br />

cocoii.<br />

Oglinzile i tablourile se întorc cu faa spre perete ca semn de doliu.<br />

Sub patul pe care se afl mortul pân la înmormântare, se pune un vas cu<br />

ap. Femeile îi pun basmele negre, iar brbaii îi dau cciulile jos. În<br />

trecut nu s-a purtat doliu, femeile exprimându-i starea de doliu prin faptul<br />

c n-au purtat ornamente pe cap, iar fetele au îmbrobodit basmaua peste<br />

prul despletit. În perioada de doliu brbaii nu se tund i nu se rad, nu<br />

joac, nu pltesc muzica, dac sunt prezeni la petreceri.<br />

Msura mortului se ia cu un fir de bumbac sau cu o sfoar i se<br />

folosete la confecionarea statului.<br />

Statu este o lumânare care se face <strong>din</strong> cear de albine, “lumânarea o<br />

faci lung, de cear i iai i o msori cât e el, de la frunce pân la vârvu lu<br />

<br />

162

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!