Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

IoneliaToarc
Foto 50 Lumânarea Raiului, în diferite variante: model lucrat în cas, sat
Criveli (s.), model nou din comer, sat Bacevia (d.)
Scldatul muribundului se face înainte ca acesta s îi dea sufletul:
“Când s-a vzut c bolnavul e gata s moar, cineva din ai si, dup voina
lui, îl scald cu ap cldu sau rece. Scldatul nu se face nici în cas si
nici în albie, ci la câmp. Bolnavul este aezat pe fân sau pe iarb, dezbrcat
în pielea goal i apoi scldat. Dup aceea este din nou îmbrcat, cu haine
noi sau cu cele vechi, ca moartea s-l gseasc curat. Iar dup ce a murit, a
doua oar nu-l mai scald. Se ine seama îns ca bolnavul s nu moar gol;
cci aa va fi i în lumea cealalt. Muribundului i se pune în sân i un
bnu, ca s moar cu dânsul” 270 .
De regul, hainele se pregtesc din timpul vieii. Dac muribundul este
mai mult timp în com i nu se tie sigur dac va supravieui, se încearc s
se afle stadiul în care este. Într-o strachin se toarn ap, iar de o parte se
pune o pâine i de partea cealalt un tciune stins. Din fus se face un fir cu
plumb care se ine deasupra capului. Dac fusul se leagn spre pâine, va
supravieui. În caz contrar, va muri. Atunci se scald, se îmbrac în haine
noi, “îl raz’, îi tai unghiile. Tu stai, taci, dac te plângi, nu te-ntorci ctr
el, c poate s mi triasc, s s-ntoarc, c-i pare ru i s mi chinuie.
i nu zâci nimic ctr el, s nu vorbeti, c dac vorbeti tu, el s-ntoarce,
îl întorci”(N.s.) i se pregtete sau se aprinde lumânarea.
Sufletul mortului. Dac a murit de moarte natural, pentru momentul
morii, se spune „ia ieât suflitu“, dar dac moartea e provocat: „ia luvat
suflitu“.
270 Dragutin Mihailovici – din satul Valea cu Anini, îi relata în 1905 lui T. Georgevici.
161