Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

IoneliaToarc
Credina profund în viaa de dup moarte, a dezvoltat o serie de
obiceiuri de înmormântare la românii din Serbia de rsrit, conform crora
sufletul mortului nu-i va gsi odihna pe lumea cealalt dac nu sunt
îndeplinite toate ritualurile. Acestea încep din momentul morii i dureaz
pân dup înmormântare.
Omul satului se pregtete i în prezent treptat, material i sufletete,
pentru moarte, cu mult timp înaintea anilor de btrânee, de unde i grija lui
pentru desfurarea întocmai a obiceiurilor la înmormântare. Uneori
pregtirea i cheltuielile sunt fcute înainte, în timpul i dup înmormântare.
Pentru a trece dincolo împcat, sunt necesare dou condiii – s fie pregtit
pentru marea trecere i s i se fac rânduielile.
În plus, românii din dreapta Dunrii au o Carte a Morilor – nescris,
cuprinzând texte de iniiere a sufletului pentru lumea de dincolo. Mesajele ei
sunt adresate mortului strigat pe nume.
Dac unele obiceiuri legate de naterea copilului i cele de cstorie,
s-au pierdut ori au fost adaptate în funcie de modernizarea societii, nu
acelai lucru s-a întâmplat cu credinele i obiceiurile legate de moarte,
acestea fiind pstrate înc cu sfinenie, cel puin în sate. Majoritatea
ritualurilor practicate pe care le-am consemnat, sunt credine i straturi
culturale anterioare cretinismului.
Întrucât moartea este recepionat ca o disociere a sufletului de trup,
românii din Timoc practic un biritual funerar: plecarea trupului la 3-4 zile
(înhumarea) i plecarea sufletului la 40 de zile (slobozirea apei sau
izvorului).
Semne prevestitoare de moarte. În estul Serbiei, se crede i azi c
moartea este anunat prin semne. Printre cele mai puternice semne
prevestitore de moarte pentru o persoan, sunt cântatul cucului i al
cucuvelei în curte sau aproape de cas, apariia ursului în vis, chemarea în
vis de cineva decedat, la el.
„Muara“ (moartea) este prezentat ca un demon, fr chip, urât, cu
dini mari, îmbrcat în negru. Moartea se mai arat omului i în form de
fluture sau pasre care zboar în jurul lui. Celui care i se arat în vis sau în
realitate, devine contient de faptul c va muri i anun membrii familiei
despre asta. Din acel moment cineva trebuie tot timpul s fie pe lâng el. Se
numete „somoiva“ i este de sex feminin.
159