Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei
familiile cu doi sau mai muli biei, dintre care unul, dup legile nescrise
ale satului, trebuie s plece din cas. Gineri au primit acele familii care au
avut una sau dou fiice. În caz contrar gospodria disprea.
Prinii fetei erau cei care hotrau ce ginere vor aduce în cas pentru a
menine gospodria, fata fiind obligat s se supun deciziilor luate de
prini. Ea a fost îndrumat spre un anumit biat la petreceri, doar lui i-a
permis s-o însoeasc, iar prinii prin rude i prieteni au negociat încheierea
cstoriei.
Dac n-au putut s gseasc un ginere într-o familie cu aproximativ
aceai stare material, l-au cutat în familii mai srace. Familiile srace au
gsit mai greu gineri, astfel de familii de obicei stingându-se prin cstoria
fiicei în afara familiei.
Ordinea obiceiurilor înainte de nunt a fost ca i la celelalte cstorii.
Cheltuielile pentru nunt le-a suportat familia miresei cu un mic sprijin de
ctre familia mirelui, mai ales dac a fost într-o stare financiar mai mic.
Din obiceiurile de nunt a fost omis obiceiul de a merge dup mireas,
deoarece mirele a venit în casa miresei în ziua nunii împreun cu nuntaii
si.
Proprietatea pe care ginerele o aducea în noua familie, era numai a lui,
ca drept de motenire din averea printeasc. Ginerele a fost tratat ca un
membru egal al familiei, a participat la luarea deciziilor i a fost îndrumat în
sensul intrrii în ritmul de via i de munc al gospodriei noi. Cu totul alt
comportament s-a avut fa de ginerele care a provenit dintr-o familie
srac, situaie sintetizat foarte bine în proverbul:„Jiie în cas, ca mâu
sup mas“(F.P.).
OBICEIURI LEGATE DE ÎNMORMÂNTARE
În comunitatea tradiional a românilor din estul Serbiei se crede c
ceea ce au ursit la natere ursitoarele, aa se va întâmpla i nu altfel. Ritul
funerar i cultul morilor constituie poate partea cea mai important din
viaa spiritual a oamenilor din aceast regiune. El este foarte dezvoltat,
“fiind unul din atributele spirituale caracteristice al populaiei vlahe, în timp
ce pentru celelalte grupuri de populaie, obiceiul de a celebra srbtoarea
satului Slava, este momentul cheie în cursul anului” 268 .
268 National Museum Zajear, op.cit., p.42.
158