15.09.2023 Views

Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

<strong>Comunitatea</strong>româneasc<strong>din</strong><strong>estul</strong><strong>Serbiei</strong><br />

Râul Morava Mare (denumit de romani Margus), este partea final a<br />

râului Morava, cel mai mare sistem hidrografic <strong>din</strong> Serbia. Este format <strong>din</strong><br />

confluena râului Morava de Sud i Morava de Vest, în apropierea orelului<br />

Stalac, un important nod feroviar <strong>din</strong> Serbia Central. De aici i pân la<br />

confluena cu Dunrea, la nord de oraul Smederevo, râul Morava Mare are<br />

o lungime de 185 km.<br />

Bazinul hidrografic al râului este de 6.126 km², acesta curgând prin cel<br />

mai fertil i populat teritoriu <strong>din</strong> Serbia Central, inut numit i valea râului<br />

Morava sau Pomoravlje. Pomoravia actual s-a format într-un vast bazin<br />

fosilifer, unde acum 200.000 ani se gsea Marea Panoniei. În secolele<br />

trecute, pe aceast suprafa se întindeau numai pduri, acum nu a mai<br />

ramas nimic <strong>din</strong> acestea. Morava i-a schimbat de nenumrate ori cursul,<br />

vechile cursuri devenind în timp lacuri de mici dimensiuni, cunoscute sub<br />

termenul de moravite. Începând <strong>din</strong> 1966, s-a încercat prevenirea<br />

inundaiilor, prin construirea de diguri i baraje pe cele 3 râuri, i pe aflueni<br />

(lacurile Bovan, Celije, Gazivode). Morava Mare este navigabil astzi pe 3<br />

km, în trecut fiind navigabil pân la oraul uprija, adic pe ¾ <strong>din</strong><br />

lungime.<br />

Chiar dac Valea Moravei este cea mai populat parte <strong>din</strong> Serbia<br />

Central, numeroasele inundaii i-au determinat pe oameni s se fereasc i<br />

s nu îi construiasc locuinele chiar pe malul râului. Singurul ora pe<br />

marginea râului este uprija, adesea inundat (de câteva ori chiar în 1990).<br />

Alte aezri de-a lungul râului sunt Parain, Jago<strong>din</strong>a, Batocina, Lapovo,<br />

Svilajnac, Velika Plana, Pozarevac i Smederevo. În istoria sârb, aceast<br />

vale a devenit leagnul <strong>Serbiei</strong> moderne, începând cu sec. 19, denumit i<br />

Serbia Morav.<br />

Râul Timoc 13 este râul <strong>din</strong> Serbia de<br />

Rsrit i v<strong>estul</strong> Bulgariei. Denumirea lui<br />

deriv <strong>din</strong> vechea denumire latineasc<br />

Timacus i are ca aflueni numeroase râuri<br />

mici, care poart cam acelai nume:<br />

(Timocul Svârligului (Svrljiški Timoc),<br />

Timocul Târgovitei (Trgoviški Timoc),<br />

Timocul Alb [Beli (Knjaževaki) Timoc],<br />

Timocul Negru, [rni (Krivovirski) Timoc],<br />

Marele Timoc (Veliki Timoc).<br />

De la izvoare (<strong>din</strong> munii Svârlig) pân<br />

<br />

13 http://ro.wikipedia.org/wiki/Raul Timoc<br />

<br />

16<br />

Foto 4 Râul Timocul Negru<br />

în amonte de satul Gradskov

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!