Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

IoneliaToarc
Au fost cazuri, când nunta se fcea mai târziu, odat cu botezul
primului nscut. Cu explicaia dat de unii interlocutori, conform creia din
cauza srciei se proceda astfel, nu au fost de acord alte persoane
intervievate, ei crezând c era un alt motiv, mult mai întemeiat: “de multe
ori fac nunta, s trujejesc(se ceart) i s despart. Aa când are un copil,
femeia s las la munc”(B.N.).
Modul de cstorie descris mai sus este cel general, fiind modul oficial,
acceptat i verificat prin normele sociale i morale, un procedeu fr
consecine. Au existat îns i alte moduri cstorie, îns violente i nedorite,
repercusiunile fiind dure: damnri morale, excomunicare din comunitate,
lipsa de ajutor i colaborare la munc, omisiunea din practicile i ritualurile
sociale obinuite.
„Furat fata“ (furatul fetei). Dac biatul i fata se iubesc, dar el nu e pe
placul prinilor ei, fata se înelege cu biatul, i fuge de acas, folosindu-se
expresia „a dat fuga“. Furatul avea loc cel mai adesea la eztori sau
petreceri, unde comunitatea putea repede s afle, acest lucru împiedicând
fata s se întoarc la prini sau pe acetia încercând s-o foreze s se
întoarc, având în vedere faptul c deja exista posibilitatea s fi rmas
însrcinat.
Cum se proceda: Biatul venea cu câiva prieteni care izolau fata în
mulime i se îndreptau cu ea spre marginea petrecerii, iar apoi în întuneric.
O prindeau de mâini i de picioare sau „treceau prjina prin brâul ei”(M.I.),
o luau „pe ciobârneac” i fugeau în întuneric. Pân femeia care a însoit-o
observa dispariia ei, prietenii rpitorului se întorceau i rspândeau vestea
c fata este rpit sau c a fugit. Fata trebuia s se împace cu situia, tiind
c nu mai are cale de întoarcere. Prinii celor doi se împcau foarte greu i
dup o perioad lung de negocieri prin intermediul rudelor.
În multe cazuri, o asemenea cstorie rmânea fr cadourile obinuite.
Fata care a avut relaii sexuale înainte de cstorie, se mrita foarte
greu de team c nu se va tii al cui e copilul. Ea putea s se mrite numai
dup un vduv, dup un srac sau în alt sat.
La începutul secolului al XX-lea, în timpul rzboaielor, dar i dup, au
fost cazuri când fata s-a cstorit cu soul surorii ei în cazul decesului
surorii, pentru a avea grij de copiii surorii i a nate copiii si. S-au
întâmplat cazuri i unde brbatul s-a cstorit cu vduva fratelui din acelai
motiv. Aceste cstorii au fost acceptate îns, mai ales dup greutile
provocate de rzboi.
„Jiie în cas“, biatul care s-a mutat în casa soiei, este un alt mod
de cstorie. De asemenea cstorii aveau parte brbaii ce proveneau din
157