Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei
Pân nu se termin masa, mirele i mireasa împreun cu cumnatul de
mân au mers cu turta în jurul meselor ca s strâng banii. Nuntaii au dat
fiecare cât a avut. Dup-amiaz, nunta se continua cu jocul, iar seara la
petrecere au venit oamenii din sat care n-au fost ziua la nunt. Putea s vin
oricine, nu s-au fcut diferenieri între nuntai i celali care participau la
joc. Persoanele în varst au prsit nunta mai devreme ca s hrneasc
vitele, iar tinerii au rmas pân noaptea târziu.
Pe la miezul nopii petrecerea înceteaz i nuntaii plec. Mai rmân
rudele apropiate i naul. Pentru el se pregtete mmaliga “mora s fac
colea, di na”. Pân naul bea, stegarii au trebuit s zic „amiiiin“ i s
reziste pân ce se bea tot vinul din pahar. Aceasta se repet i dup cin,
pân cand naul decide s plece, dar cu obligaia ca înainte de plecare s
„împrtie nunta”, ce a constat în stricarea voalului – „strîcat sovonu
guoviii“.
S-a dat jos de la gâtul miresei salba de galbeni, se rupe aa care ine
voalul prins de pr i puin se strâmb. Aceasta e semnul c mireasa devine
femeie. Aici se oprete obligaia cavalerului de onoare s mai protejeze
mireasa.
Luni, nunta se continua, fr ca mireasa s mai poarte îns voalul
“samo ce nu pune govia sovoniu în cap, numa s pieptin aa, i s-mbrac
în alte oale. i dimineaa s scoal i mtur câta, i numa vine alta din
fmilie, ili o fat i m piaptin, i feate zâc la penger(fereastr): eu mi-s
aicea la fereastr, da-n afar iracii (muzicanii)”(F.P.). Se procedeaz ca
i duminic, se merge dup na, dup moa, sunt invitai din nou la mas,
cu muzic.
Seara se termina nunta, se aduceau paie de grâu care erau puse pe jos,
iar “acu unii cossc cao paiele alea la grâu, a govia strânge i face bra, a
mldujenia leag. i odat ei s-apuc i s bat din mâini, i noi dm fuga.
i eu i el i ne-ateapt, înintea noastr ies i ne d câte-o pâine în mân,
i dm fuga i ne pitulm. i nunta gata s-a gtat”(N.S.).
Mari se face curenie, se aranjeaz toat casa i sunt întoarse lucrurile
împrumutate: “vin, ai ce-a tiat porcii, înaintea lu nunt, marî vin i s
dogostsc, spal vasle i duc astalele, c atuncea a fost, de la cas la cas
s-a mers, s-a strâns astale de nunt”(M.I.).
În a treia zi dup nunt (miercuri, dac nunta a fost duminic, sau
duminic dac nunta a fost joi), prinii miresei au mers s viziteze fiica: “s
vad cum e, cum e în pat, cum e una alta. Aia muierile duc grija pentru
copii, pentru fcut copii, s vad, da e biatu cadâr(capabil) e fcut copii,
ori nu”(F.P.). În vizit se mergea cu un colac simplu, o turt.
156