Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
IoneliaToarc<br />
De pe mas, mireasa este luat de mire, “când am lpdat ciuru, el<br />
mora s m ia în bra i s m bage-nuntru”(N.S.). În cas, tinerii soi sunt<br />
ateptai de soacr cu pâine i sare, care îi face cruce i le ureaz s se<br />
îneleag în csnicie ca pâinea cu sarea.<br />
În satul Luchia, se proceda la legarea mirilor cu frâul de la cal sau cu<br />
un tergar peste mijloc sau de gât de ctre na i bgarea acestora în<br />
cas:“Nau’ ia armu(hamul) sta, frâu’ de la cal i îi pune pe amândoi,<br />
govia înainte, da’ modojinia pe orm, i-i leag, da’ nau’ s bag în cas,<br />
-aa îi bag-n cas lega”(P.I.).<br />
Un obicei rar întâlnit este acela ca în cas, mireasa s fie ateptat i de<br />
un copil mic, care „ede pre un cptâi (pern) mic”(F.P.). Lâng el se pune<br />
un colac i lân. Mireasa st puin lâng copil, pe o pânz, dup care ia<br />
copilul i îl ridic, iar pânza pe care a stat ea, o “lapd, l-arunc pr la s<br />
s-anine pr cas s s udeasc(rmân) gravid”(F.P.).<br />
Toate aceste ritualuri s-au terminat pân în prânz. Mai trebuie s<br />
soseasc „dârzarii“, i s înceap masa. Acetia îi anunau sosirea prin<br />
pocnituri. De îndat ce au aprut la poart, ajutoarele de la nunt au alergat<br />
s prind caii de frâu ca s poat coborî zestrea. Clreii forau caii s fac<br />
salturi, s alerge, s se ridice, ca s nu poat fi prini. Spectacolul dura<br />
aproximativ zece minute, apoi clreii împreun cu ajutoarele au coborât<br />
zestrea i au aranjat-o pe prjina pregtit sau pe o sfoar întins aproape de<br />
mas: “s-anin i cergi, i cilimuri i tot, c s vad lumea, ce-ai pr<br />
sat”(S.P.).<br />
Masa de nunt. Începea cu servirea rachiului i numai dup ce naul<br />
binecuvânta masa cu petale de flori „fluori mari“. Servitorii aduceau pâinea<br />
de porumb i strchinile cu varz, apoi ciorba groas. Ca i la botez, oaspeii<br />
aduceau i ei de acas mâncare: “tot nat are cu el o pâine, ori dou, cât<br />
vrea, i piprci, brânz, are pui fript, a dac a dus friptur, îi întorc<br />
jumtae de friptur, <strong>din</strong> purcel ori miel”(F.P.).<br />
Mireasa mergea cu cumnatul de mân la nuntai i le sruta mâna, iar ei<br />
îi ddeau mai demult un mr, un cub de zahr sau vreun bnu. În timpul<br />
mesei se ofereau daruri reciproc. Dup aceasta s-au strâns darurile. O parte<br />
<strong>din</strong> friptur, care a fost adus cadou, a fost tiat i servit nuntailor, iar<br />
jumtatea cealalt întoars celui care a adus-o. Dac darul nu era sub form<br />
de friptur, se aduceau i vase de pmânt, pânz esut, dar i câte vreun<br />
curcan sau coco viu. Dup ce s-au strâns darurile, invitaii se servesc cu<br />
friptur i mmlig, vin, în or<strong>din</strong>ea în care a fost servit uica. Nuntaii au<br />
consumat buturile pe care i le-au adus de acas.<br />
<br />
155