Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

ComunitatearomâneascdinestulSerbiei
partea dreapt, iar mireasa în partea stâng, ambii întori cu faa spre rsrit.
Naa scotea o „cârpu” roie pe care o punea pe maiul de umplut cuburul
pe care naul îl inea în mân. Naul punea bucata de pânz mirelui peste
cciul, iar el, cu micri uoare din cap, o d jos. Naul lua cu maiul cârpa
i o punea miresei pe cap. i ea o ddea jos în acelai fel. Se proceda aa de
trei ori, numai c, a treia oar, mireasa lua cârpa i o punea la brâu. Atunci
naul trgea cu pistolul în mr i rupea o crengu. Mirele cu mireasa se
ridicau, i luau jugul trecând mâinile prin partea unde se înjug – mirele pe
partea dreapt, mireasa pe partea stâng. Mergând spre rsrit, naul îi
biciuia uor cu crengua zicînd „is, a, is, a“. Dup câiva pai, aruncau
jugul în fa, tot spre rsrit. Tot timpul lutarii cântau „i duor“. Tot
grupul, însoit de muzic, pleacau spre cas (F.P).
Ajuni aici, soacra se aeaza pe un scunel lâng vatr, iar de la prag
pân la ea se “aternea“ pânz alb esut. Mireasa se apropia de soacr
clcând pe pânz. Aceasta îi descoperea sânul drept, iar moaa mirelui, lua
miere de albine cu o pan de pasre dintr-o farfurie i ungea sânul soacrei.
Mireasa trebuia s ling mierea, procedeul repetându-se de trei.
Semnificaia s-a uitat în timp, cei mai muli spunând c: „cic s-i fie dulce
soacra ca mierea, da’ nu e e aia”(F.P.). Credina la cei btrâni,este îns c
prin acest ritual soacra lua mireasa de fiic, iar nora lua soacra de mam,
linsul mierii de pe sân simbolizeazând alptarea.
Începând cu anii douzeci ai secolului trecut, modul acesta de cununie
s-a eliminat parial, iar în prezent nu se mai practic deloc. În schimb s-a
pstrat un alt ritual, dup ce nunta se întoarce de la biseric.
Ruperea turtei i aruncarea sitei pe cas. În faa casei, aproape de
prag, se pune o msu rotund, i “pr mas colo pus pâinea cu sarea, cu
zciru(zahr), dou pâini i cât o kil cu vin. O pâine o iau eu, una el. i-n
urm îmi d sâta”(P.S.). Mireasa urc pe msu întoars spre rsrit, cu
pâinea de mlai într-o mân i cu sita numit în unele sate “ciur”, în
cealalt. În sit s-au pus “grâu i boab i caeru de lân, alb i bani”(Z.C.).
Ea pune sita pe cap, în ea rupe turta, i apoi arunc bucile spre nuntai
“lapd, prst toat lumea care-a venit, care cat la mine i-n urm lapd
sâta pr cas. i acua, dac st sâta pre cas, s-anin, ede govia, dac nu
s-anin, cic nu ade”(N.S.). În funcie de poziia sitei-ciurului czut pe
cas, se afl sexul primului copil.
Nuntaii încearc s prind buci din turt, deoarece se crede c
„trateaz frigurile”, frisoanele.
La sfârit, în unele sate, mireasa arunc i securea peste cas, ce
semnific alungarea rului din curte.
154