Rumuni u Istocnoj Srbiji geografska studija Comunitatea românească din estul Serbiei studia geografica

IoneliaToarc
venit s ajute, numite „gaituae“ (buctresele), au pregtit estul i au
copt pâine de mlai i pâine.
„Asculttuorii“ (servitorii) aranjau masa de nunt i grinzile pentru
ezut “s punea loitrele jos, i s incinge câte-o pânz. C tot natu i-aduce
pânza lui, dac are, dac nu aa pe blan i gata, lumea a fost
srac”(F.P.). Ei aezau nuntaii, puneau cunun de flori la poart i tot cu
flori împodobeau ua de la intrare. În curte, vizavi de mas, de obicei pe
partea de vest, s-a pus o prjin pe care, în ziua nunii, se va aeza la vedere
mirazul (zestrea) miresei care va îmbrca viitoarea ei cas. În acelai timp,
mldujenia (mirele) s-a pregtit cu prinii s aduc mireasa.
Mirele poart numele de “mldujenie”, în satele dinspre valea
Timocului, i „bechean sau bechear” în satele din vestul regiunii. Biatul se
pornea spre casa miresei „în cap de murg”, pân nu se întuneca, cu prinii
i cu muzic. Venirea acestuia era anunat prin pocnituri, în casa miresei în
acest timp pregtindu-se o turt pentru primirea mirelui. Pe pragul casei
câteva femei cântau cântecul „Scuae mum turta, ia-c vie nunta“
(„Scoate mam turta, ia-c vine nunta“)(F.P.).
Scuae, mum, turta,
Scoate, mam, turta,
scuae, mum, turta
scoate, mam, turta,
a-c vie nunta.
ia-c vine nunta.
a-c vie nunta,
cuapt i do cuapt,
cuapt i do cuapt.
Ras i do ras,
ras i do ras,
câ tunar-n cas.
Câ tunar-n cas
sâ ad la mas,
sâ ad la mas.
Sâ ad la mas,
sâ s mâ vorbasc,
sâ s mâ vorbasc.
Sâ s mâ vorbasc,
fata s-o n-peasc,
fata s-o n-peasc.
Iac vine nunta.
coapt ne coapt,
Coapt ne coapt.
Ras ne ras,
ras ne ras,
c intrar-n cas.
C intrar-n cas.
s ead la mas,
s ead la mas.
S ead la mas,
s se mai vorbiasc,
s se mai vorbiasc.
S se mai vorbiasc,
fata s-o în peeasc,
fata s-o în peeasc.
151